Master Planul General de Transport, elaborat în cadrul Ministerului Transporturilor, va conduce la reducerea activității CFR Marfă, companie de stat aflată de ani buni pe pierderi, recunoaște chiar ministerul în cauză într-un document oficial. 65% din transporturile CFR Marfă sunt efectuate pe linii care vor pierde finanțarea națională și care doar parțial vor fi preluate de autorități locale.
Un document oficial redactat chiar la nivelul conducerii Ministerului Transportului arată că Master Planul General de Transport (MPGT), elaborat în cadrul ministerului, prevede reducerea cu 40% a rețelei de transport feroviar, cotă care ar urma să nu mai fie finanțată din fonduri naționale și care să fie partial preluată, acolo unde este relevant, de autoritățile locale.
Conform Master Planului, negociat de Guvern și aprobat cu avizul Comisiei Europene, autoritățile vor trebui să se concentreze pe reabilitarea unei rețele reduse, care reprezintă 60% din lungimea actuală a rețelei feroviare și pe care se înregistrează 90% din traficul național.
”O mare parte din clienții S.N.T.F.M. CF. Marfă însă se găsesc pe linii secundare, care nu fac parte din rețeaua sustenabilă redusă, așa cum este prevăzută în MPGT. Practic 65% din mărfurile transportate de CFR Marfă au stația de plecare sau de destinație pe secțiile ce urmează a nu mai fi subvenționate din fonduri naționale. În situația în care CFR. Marfă pierde acest trafic, se reduce și traficul pe rețeaua ”redusă”, care acum înseamnă pentru CFR 90% din numărul de tren x km circulate. Dacă scade traficul pe rețeaua ”redusă”, probabil va urma o nouă reducere a rețelei, întrucât nici aceasta nu va mai fi sustenabilă”, arată documentul citat.
Mai mult, ministerul arată că soluțiile identificate în Master Plan pentru transportul feroviar din România nu corespund, de fapt, cu strategia UE pentru transportul feroviar european și nu vor conduce la obiectivul UE de a transfera un procent de 30 % din transportul rutier de mărfuri, care circulă pe distanțe de peste 300 km, către alte moduri de transport, cum ar fi transportul feroviar, până în 2030.
CFR Marfă estimează profit zero în acest an și și-a planificat investiții în sumă de 81 milioane lei, potrivit proiectului de buget și cheltuieli pentru acest an. CFR Marfă și-a bugetat venituri totale de 925,2 milioane lei, egale cheltuielilor totale. Comparativ, potrivit bugetului rectificat pentru anul trecut, CFR Marfă estima pierderi de 137 de milioane de lei în 2017 și venituri totale de 823,3 milioane de lei.
În aceste condiții, autoritățile dau asigurări că ”nu se are în vedere falimentul CFR Marfă”, deși anul trecut, în urma unei anchete a DIICOT, conducerea companiei a fost schimbată. Aceasta nu ar fi aplicat măsurile de restructurare a personalului și nu a implementat indicatori de performanță.
Între timp însă chiar actuala putere a decis scutirea CFR Marfă de obligația respectării OUG 109/ 2011 privind selectarea unui management profesionist, cu argumentul că managerii numiți politici, care în trecut au condus compania la datorii de sute de milioane de euro, vor fi mai buni decât cei selectați prin concurs.
CFR Marfă a avut pierderi în fiecare an din 2008 până în prezent, cel mai slab rezultat fiind înregistrat în 2009, cu o pierdere de 535 milioane lei. În 2015, afacerile companiei au scăzut cu 13%, până la 800 milioane lei, de la 918,8 milioane lei în 2014.
De altfel, la finele anului trecut, Comisia Europeană a declanșat astăzi o investigație aprofundată pentru a stabili dacă decizia Guvernului din 2013 de a șterge datorii ale CFR Marfă, în cuantum de circa 360 milioane euro, și necolectarea, cel puțin din 2010, a datoriilor bugetare ale companiei i-au conferit acesteia un avantaj neloial, cu încălcarea normelor UE privind ajutoarele de stat.
În 2013 CFR Marfă înregistra datorii totale de 1,8 miliarde lei, dintre care circa 600 milioane lei la buget și 600 milioane lei către CFR Infrastructură, restul reprezentând penalități de întârziere și restanțe către furnizori privați. Ministerul Transporturilor reluase privatizarea CFR Marfă și a relaxat unele condiții impuse ofertanților, nivelul cifrei de afaceri solicitat fiind redus de cinci ori, de la 100 milioane euro la 20 milioane euro, însă nu a modificat prețul de pornire, de 180 milioane euro, sau termenul de desemnare a câștigătorului. Privatizarea CFR Marfă reprezenta o precondiție solicitată de experții Fondului Monetar Internațional pentru ca ultima evaluare a acordului început în 2011 să intre în Consiliul Director al instituției internaționale.
În iunie 2013, compania GFR, controlată de omul de afaceri Gruia Stoica, a fost declarată câștigătoare în procesul de privatizare a CFR Marfă, oferind 202 milioane euro pentru 51% din acțiuni. Tranzacția nu a mai fost însă finalizată, deoarece bănci creditoare ale CFR Marfă nu au acceptat schimbarea acționariatului, iar Consiliul Concurenței nu s-a putut pronunța, din lipsă de timp, până la termenul limită.
În 2015, CFR Marfă a înregistrat o cotă de piață de circa 57%, principalul său concurent fiind Grupul Feroviar Român (GFR), controlat de omul de afaceri Gruia Stoica, care a încercat în 2013 să cumpere compania de stat.
