După 40 de ani, partea română pregătește o nouă „bombă ecologică” sub ferestrele locuitorilor din Ruse. Pe locul celebrului combinat Verachim (fostul Combinat Chimic Giurgiu, n.r.), lichidat în 1992, un proiect prevede construirea unui incinerator de deșeuri biologice, transmite postul național de radio bulgăresc BNR, citat de Rador.
Amintirile locuitorilor din Ruse legate de poluarea din România sunt extrem de puternice. Combinatul Verachim de la Giurgiu, funcțional până în 1992, a poluat puternic orașul bulgăresc. ”Nu există un om în Bulgaria care să nu fi auzit de gazarea orașului Ruse, la sfârșitul secolului trecut, precum și despre demonstrațiile care au dus la schimbările democratice din țara noastră. Nu există om care să nu fi simțit măcar o dată mirosul de clor pe care noi îl respirăm de ani de zile și să nu empatizeze cu oroarea unui oraș de 240.000 de locuitori”, a scris și ziarul electronic Sega.
Un incinerator de deșeuri biologice preia de obicei deșeuri de la spitale.
Radioul bulgăresc se referă la un proiect de investiții depus la 8 august la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din România. Proiectul vizează o hală, un bazin de drenaj din beton, platforme din beton, o rețea interioară de alimentare cu apă, pentru a se monta o stație de epurare a apelor uzate și pentru a se instala un incinerator de deșeuri medicale. Proiectul ar urma să se realizeze pe teritoriul municipiului Giurgiu, pe malul celălalt al Dunării, la mai puțin de doi kilometri de centrul orașului Ruse.
Pe 18 august, Ministerul Mediului și Apelor din Bulgaria a trimis o scrisoare Inspectoratului Regional de Mediu din Ruse, prin care a solicitat un punct de vedere.
Directorul inspectoratului, ing. Țonka Hristova, a parcurs toate cele 250 de pagini ale proiectului de investiții și s-a pronunțat în mod categoric că nu există loc pentru acest incinerator în zonă. Hristova a insistat asupra Evaluării Impactului asupra Mediului (EIM) în context transfrontalier.
Potrivit acesteia, proiectul poate fi stopat, dacă se dovedește că are un impact negativ asupra mediului. „Trebuie să existe și o discuție publică”, a subliniat Hristova, adăugând că lucrurile nu trebuie lăsate așa.
Nu doar inspectoratul de mediu din Bulgaria și-a exprimat opinia negativă. Autoritățile din domeniul sanitar au fost, de asemenea, reticente, deoarece nu există date despre impactul asupra sănătății umane, indiferent de malul fluviului.
Cea mai vehementă reacție au avut-o, însă, locuitorii din Ruse. Sașo Popov este unul dintre activiștii de mediu: „Sunt unul dintre oamenii care au văzut și au experimentat poluarea anterioară. Îmi amintesc de ceața care venea la 40 de grade vara și mirosea foarte puternic a clor”. Dacă în 1978, liderii țărilor socialiste și-au strâns mâna în numele relațiilor de bună vecinătate și nu s-au gândit nici măcar un minut la oameni, astăzi sperăm ca în căminul nostru european comun, oamenii să fie pe primul loc, de ambele maluri ale Dunării.
