Patruzeci de percheziții domiciliare au loc în mai multe localități din România și Franța, în cadrul unei anchete în curs de desfășurare conduse de Parchetul European (EPPO) din București privind suspiciuni de fraudă cu fonduri europene și naționale, în valoare de peste 30 de milioane de euro.
Este vorba despre o presupusă schemă infracțională prin care erau emise scrisori de garanție false către beneficiari de proiecte finanțate din fonduri UE, care pretindeau că asigură proiectele împotriva unor eventuale daune, scrie News.ro.
Potrivit anchetei, în perioada 2020-2023, în cadrul mai multor proiecte care beneficiau de finanțare europeană, au fost emise mai multe scrisori de garanție de către bănci fictive sau entități financiare dubioase care nu dispuneau de lichiditățile necesare pentru a acoperi daunele asigurate.
O bancă fictivă care aparent funcționa în Insulele Comore a emis scrisori de garanție prin care a asigurat autorităților publice din România plata unor sume în valoare totală de aproape 20 de milioane de euro. În mod similar, instituții financiare care aparent operează în Cehia, Letonia și Spania au emis scrisori de garanție care urmau să fie utilizate în România, fără a avea dreptul de a face acest lucru și fără a dispune de fondurile necesare pentru a acoperi daunele asigurate.
În România, perchezițiile se desfășoară în București, Alba, Arad, Cluj, Constanța, Hunedoara, Iași, Mureș și Olt.
Percheziții sunt efectuate și în Roquebrune-Cap-Martin, în sudul Franței.
CUM FUNCȚIONA SCHEMA INFRACȚIONALĂ
În cazul proiectelor care beneficiază de finanțare europeană, câștigătorul contractului finanțat de UE trebuie să prezinte o scrisoare de garanție de bună execuție, emisă de o instituție financiară care se angajează să plătească anumite sume de bani (valoarea garanției), în cazul în care serviciile nu sunt executate corespunzător. În plus, în cazul în care beneficiarul fondurilor primește un avans, acesta trebuie să prezinte, de asemenea, o scrisoare de garanție către autoritatea contractantă, care să asigure recuperarea avansului.
Suspecții ar fi emis scrisori de garanție în numele unor entități financiare fictive sau cu resurse financiare fictive. În schimbul emiterii scrisorilor de garanție, se presupune că suspecții au încasat sume mari de bani, pe care le-au folosit în interes propriu.
În cazul în care un contractant nu își îndeplinea obligațiile contractuale, autoritățile contractante nu puteau executa aceste scrisori de garanție, deoarece entitățile emitente nu dispuneau de resursele financiare necesare.
Perchezițiile, care sunt încă în curs de desfășurare, sunt efectuate cu sprijinul polițiștilor de la mai multe agenții de aplicare a legii din România și Franța, între care Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, Direcția de Operațiuni Speciale, Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, Institutul Național de Criminalistică din România și Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Române. Din Franța participă Serviciul de Anchete Judiciare Financiare de la Nisa.
