Camelia Toldea, născută în România, și-a făcut valizele și este pregătită pentru o evacuare rapidă dintr-o clădire abandonată în care locuiește împreună cu alte zeci de romi. Se teme că locuința, ocupată ilegal, va fi următoarea dintr-o serie de evacuări la care autoritățile procedează în apropierea facilităților ce vor găzdui Jocurile Olimpice 2024 de la Paris, relatează Reuters.
Camelia Toldea, soțul ei și cei trei copii se numără printre miile de imigranți, solicitanți de azil și romi prinși în evacuările din suburbia Seine-Saint-Denis, situată în nordul Parisului, care ilustrează problema persoanelor fără adăpost din oraș înaintea Jocurilor Olimpice, scrie News.ro.
Mai mult de jumătate din structurile construite sau renovate pentru Jocurile de vară care vor începe în iulie se află în Seine-Saint-Denis, inclusiv Satul Olimpic aflat în construcție.
Întinzându-se la est de râul Sena și având o populație de peste 1,6 milioane de persoane, Seine-Saint-Denis este cel mai sărac departament din Franța. Cu solicitanți de azil și romi care se adăpostesc acolo, Seine-Saint-Denis are cel mai mare număr de locuințe ocupate ilegal și de mahalale cu locuințe improvizate dintre toate departamentele din țară, potrivit unui raport din 2021 al autorității pentru locuințe.
Cel puțin 60 de locuri ocupate ilegal din Seine-Saint-Denis au fost închise în 2023, potrivit unei numărători Reuters bazate pe documente administrative și judiciare și pe interviuri cu peste 50 de persoane care se adăposteau ilegal, avocați, procurori, asistenți sociali, activiști și politicieni locali, în ceea ce avocații și unii oficiali au spus că pare a fi o politică menită să înfrumusețeze zona pentru evenimentul sportiv.
Filiala din Seine-Saint-Denis a Ministerului de Interne al Franței - cunoscută sub numele de prefectură - a declarat pentru Reuters că evacuările de squat-uri (locuințe precare ocupate abuziv - n.r.) nu au legătură cu Jocurile Olimpice, ci urmează procedurile legale normale. Acestea au fost accelerate de o nouă lege adoptată în iulie, care impune, de asemenea, amenzi mari și pedepse cu închisoarea pentru ocuparea ilegală.
Anul trecut, a precizat prefectura, au avut loc puțin sub 80 de închideri de squat-uri. Numărătoarea Reuters de 60 de evacuări în acest an este aproape sigur o subestimare, au declarat avocații. Prefectura nu a respectat o hotărâre privind libertatea de informare, potrivit căreia ar trebui să furnizeze date privind evacuările de squat-uri din 2018 până în 2023.
CE SE ÎNTÂMPLĂ CU PERSOANELE EVACUATE
Închiderile de squat-uri împing mai multe persoane vulnerabile în situații de locuit instabile, după ce guvernul a redus cu 1.000 locurile din hotelurile sociale folosite pentru locuințe de urgență în suburbie, ceea ce reprezintă aproximativ 10%, a declarat într-un interviu Valerie Puvilland, director operațional al Interlogement 93, operatorul care gestionează locuințele de urgență pentru stat în regiunea Seine-Saint-Denis.
Reuters a numărat cel puțin 3.000 de persoane afectate de închiderile de squat-uri. Unii ajung pe străzile din Seine-Saint Denis și din alte districte din Paris, în timp ce alții au fost trimiși în zone îndepărtate din Franța, au declarat avocații și ocupanții ilegali.
"Jocurile Olimpice adaugă o presiune suplimentară, deoarece sunt mai puține hoteluri care închiriază camere pentru cazurile sociale", a declarat pentru Reuters Lea Filoche, viceprimarul Parisului responsabil cu locuințele, citând deciziile unor hoteluri de a fi pregătite pentru un aflux de vizitatori.
Dintre cele 32 de squaturi închise pentru care Reuters a putut localiza o adresă, 13 se aflau la mai puțin de 2 km de un loc principal al Jocurilor Olimpice în regiunea Seine-Saint-Denis, de 236 km pătrați, potrivit estimării Reuters.
Una dintre ele, o veche fabrică de ciment aflată la o aruncătură de băț de viitorul sat al sportivilor și care adăpostește aproximativ 400 de migranți, majoritatea din Sudan și Ciad, a fost închisă de poliție în aprilie, a observat Reuters.
O tabără de romi de 700 de persoane din spatele North Paris Arena din Villepinte a fost de asemenea închisă, au declarat doi martori.
DIN SQUAT ÎN STRADĂ
Evacuările au exacerbat situația persoanelor fără adăpost, deoarece rezidenții dați afară se adaugă cererilor deja supradimensionate de locuințe sociale și de locuințe furnizate de stat, a declarat Puvilland.
Viceprimarul Filoche spune că nu a mai văzut niciodată atât de mulți oameni pe străzile din Paris, în special copii. "Dacă scopul lor este de a avea niște Jocuri în care să nu mai vedem sărăcie, atunci planul de evacuare a squat-urilor nu este un plan bun - este o prostie, ei evacuează oameni din squat-uri și îi pun în spațiul public", a spus Filoche, care a cerut guvernului să rechiziționeze clădiri goale, inclusiv foste spitale și birouri, pentru a-i găzdui pe cei fără adăpost.
Evidențiind situația, la 13 decembrie, Interlogement 93 a declarat că nu mai are locuri disponibile pentru adăposturi, lăsând pe stradă 665 de persoane care sunaseră, inclusiv 54 de femei însărcinate.
Datele Interlogement 93 arată că cererile nerezolvate în unele zile din această lună au fost aproape duble față de anul trecut. Furnizorul de locuințe de urgență a citat o serie de probleme care se suprapun, inclusiv o reducere a locurilor disponibile și închiderea squat-urilor.
Primarul Parisului, Anne Hidalgo, a avertizat în noiembrie că orașul nu va fi "pregătit" să ofere adăpost la timp pentru persoanele fără locuințe, pentru Jocurile Olimpice.
CE FAC ROMII ROMÂNI LA PARIS?
Depozitul gol care conține adăposturi improvizate din scânduri și care găzduiește familia lui Toldea, împreună cu alți aproximativ 70 de romi, se află în Ile Saint Denis, la aproximativ 2 km de viitorul Sat al sportivilor. Familia a fost evacuată dintr-un loc ocupat anterior în zonă în luna mai, iar la începutul anului poliția i-a alungat dintr-un hotel dezafectat pe care ocupaseră cu doar câteva zile înainte. Acum, Toldea se teme că nu va mai găsi un alt loc unde să locuiască în Seine-Saint-Denis, după decizia primăriei din noiembrie de a închide locul ocupat ilegal.
Victor Drot, un oficial din cadrul primăriei din Ile Saint Denis, a declarat că evacuarea iminentă a avut loc în urma unui incendiu la depozit. Citând întârzierile mari pentru locuințe sociale, Drot a declarat că "nu există nicio soluție în acest oraș".
Toldea a solicitat o locuință socială în urmă cu doi ani. Timpul mediu de așteptare este de opt ani, a onfirmat Drot.
"Nu putem merge în altă parte. Copiii merg la școală aici, cunoaștem zona", a declarat Toldea, în vârstă de 31 de ani, care vinde cărămizi la piața de vechituri Clignancourt din apropiere.
Reuters a vorbit cu nouăsprezece migranți evacuați din patru locuințe ocupate în apropierea infrastructurilor legate de Jocurile Olimpice sau de proiecte de dezvoltare urbană între aprilie și august.
Prefectura a repartizat o locuință stabilă pentru doi dintre ei, dar ceilalți au fost lăsați de izbeliște și au continuat să doarmă în condiții de vagabondaj sau să găsească loc în alte squaturi.
Interlogement 93 a declarat că, după evacuări, majoritatea locuințelor oferite de autoritățile din Seine-Saint-Denis durează doar câteva zile.
DIN LAC ÎN PUȚ
O parte dintre cei nouăsprezece s-au mutat în alte patru squaturi din regiunea pariziană, toate acestea fiind la rândul lor evacuate ulterior sau primind un aviz de evacuare. Multora dintre ei li s-au oferit locuri în alte părți ale Franței, în urma unui impuls dat de guvernul național în acest an pentru a "debloca" regiunea Parisului, care are cea mai mare cerere de locuințe de urgență din țară.
Vorbind despre acest plan în luna mai, ministrul de atunci al locuințelor, Olivier Klein, a declarat că persoanele fără adăpost vor fi relocate în alte regiuni și a făcut legătura între această inițiativă și Jocurile Olimpice, spunând că hotelurile reziliau contractele guvernamentale pentru a primi turiștii pentru acest eveniment.
Reuters a vorbit cu patru persoane care au acceptat transferuri la Bordeaux, Toulouse și Strasbourg în urma evacuărilor din squat-uri, dar care s-au întors la Paris din cauza lipsei de sprijin sau de oportunități în noile locații, sau pentru că propunerea de cazare a fost reziliată.
Până la jumătatea lunii decembrie, 3.329 de persoane fuseseră transferate din Paris în locuințe temporare cu o durată de trei săptămâni, potrivit autorităților pariziene.
"VÂNZAREA IMAGINII FRANȚEI ÎN STRĂINĂTATE"
Un alt plan al guvernului național, pentru "Zero Delincvență" în timpul Jocurilor Olimpice, includea măsuri de desființare a squat-urilor, potrivit a trei oficiali locali consultați de Reuters și unui raport parlamentar.
"Oamenii nu pot să vadă mahalale și barăci. Cu Jocurile Olimpice, vindem imaginea Franței în străinătate", a declarat Sebastien Piffeteau, un procuror informat cu privire la acest plan, care coordonează afacerile legate de Jocurile Olimpice în cadrul diviziei de drept comun a Tribunalului din Bobigny, sub incidența căruia intră Seine-Saint-Denis.
Ministerul de Interne a refuzat să furnizeze Reuters informații despre acest plan, în ciuda faptului că o cerere de libertate de informare a fost aprobată în septembrie.
Schița generală a planului poate fi găsită pe site-ul poliției din Paris, dar puține detalii au fost făcute publice.
O TRADIȚIE DIN SECOLUL XIX-lea
Ocuparea abuzivă a locuințelor în oraș poate fi urmărită până în secolul al XIX-lea, când a avut loc radicalismul clasei muncitoare din Comuna din Paris. În ultimii ani, migranții au apelat, de asemenea, la clădiri dezafectate pentru a se adăposti.
Susținătorii spun că locuințele ilegale sunt adesea singura opțiune de adăpost, în timp ce criticii spun că acestea reprezintă o pacoste periculoasă.
Evacuările din acest an au fost alimentate de legea adoptată în iulie, care incriminează ocuparea proprietăților industriale și comerciale, precum și a celor rezidențiale, a declarat pentru Reuters Eric Mathais, procurorul șef al tribunalului din Bobigny.
Pe lângă evacuările din squat-uri, datele autorităților pariziene arată că acestea au evacuat cu o frecvență mai mare taberele instalate de persoanele fără adăpost din oraș. Prefectura din Paris a declarat că 35 de tabere au fost demolate în acest an, față de 19 în 2022.
Deși în unele cazuri au fost oferite locuințe, autoritățile pariziene au observat o creștere "uluitoare" a numărului de persoane fără adăpost care dorm în apropierea Primăriei, a declarat pentru Reuters edilul-adjunct Filoche. Serviciile pentru persoanele fără adăpost - inclusiv băncile alimentare, dușurile, serviciile de domiciliere, depozitarea bagajelor - erau "pline și pe roșu", a spus ea.
PROMISIUNI DEȘARTE
Interlogement 93 a primit instrucțiuni în acest an de la prefectură să ofere cazare doar persoanelor vulnerabile, inclusiv femeilor însărcinate, persoanelor cu handicap și victimelor violenței domestice, potrivit unei scrisori consultate de Reuters. De multe ori, nici măcar nu reușesc să facă acest lucru din cauza lipsei de locuri disponibile, a spus Puvilland.
Investițiile insuficiente ale statului în locuințe sociale în ultimul deceniu au dus la o dependență de hoteluri pentru a caza oamenii, ceea ce face sistemul deosebit de vulnerabil, a declarat Eric Constantin, directorul secției din Paris a Fundației Abbe Pierre, care militează pentru locuințe sigure.
"Suntem foarte speriați. Știm că, odată cu Jocurile Olimpice, vor fi milioane de oameni" care vor căuta camere de hotel, a declarat Constantin.
Agravând situația migranților, parlamentul francez a adoptat luni o lege care condiționează accesul la ajutoarele pentru locuințe pentru cetățenii din afara UE de 5 ani de rezidență în Franța.
Pe termen mai lung, organismul public responsabil de infrastructura olimpică, Solideo, spune că Satul sportivilor va fi transformat în aproape 3.000 de locuințe, dintre care 17% sunt locuințe sociale generale. Grupurile locale spun că acest lucru nu este suficient și că prețurile de cumpărare sunt inaccesibile pentru mulți dintre cei din zonă.
Abdallah Ali, un refugiat din Sudan, și alți 27 de refugiați și solicitanți de azil s-au numărat printre cele 400 de persoane evacuate în aprilie din fabrica de ciment, situată la mai puțin de 500 de metri de Satul olimpic, în apropierea râului Sena. Ali și ceilalți au fost duși în autocare gri la un hotel dintr-o suburbie liniștită de la sud de Paris. O săptămână mai târziu, li s-a spus tuturor să plece fără nicio explicație, a declarat el, arătând un SMS care îl informa că șederea sa la hotel se încheia pe 4 mai.
Ali a dormit în stradă de când a părăsit hotelul, a declarat el în septembrie.
Hotelul și prefectura Seine-Saint-Denis nu au răspuns la solicitarea Reuters de a comenta sau de a confirma cazul lui Ali.
"Nu este corect să ne arunce în stradă în acest fel. Noi lucrăm în Franța, avem mai mult dreptul la un loc de trai decât sportivii care vor veni în 2024", a declarat Ali. Colector de deșeuri, documentele lui arată că se află pe o listă de așteptare pentru locuințe sociale din 2018.
