„Din perspectiva ministerului, locuințele accesibile au nevoie de o definiție. Până acum nu avem o definire foarte clară a acestui concept. Lucrăm la un set de criterii care vor fi introduse în legislație, pentru a defini ce înseamnă locuință accesibilă și cui i se adresează. Va fi un sistem bazat pe venit și o delimitare clară între locuințele accesibile și cele sociale.
Locuințele sociale vor rămâne pentru segmentele vulnerabile, iar cele accesibile pentru veniturile mici și medii și pentru familiile tinere care nu sunt încă bancabile”, a declarat Kövér Orsolya Mária, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la summitul TILIA 2026, organizat la Iași de compania Iulius, prin Fundația Iulius, în parteneriat cu BERD, eveniment dedicat infrastructurii, sustenabilității și soluțiilor urbane, care reunește lideri din industrie, administrație și mediul de business.
Cererea pentru locuințe accesibile, adaugă ea, este „enormă”, dar ministerul vizează lansarea unui nou program de finanțare dedicat acestui segment.
„Suntem foarte încântați că acest subiect este adus în discuție și că putem crea un nou program de finanțare pentru locuințele accesibile, deoarece nevoia în România este uriașă. Avem aproximativ 1,1 milioane de solicitări pentru locuințe accesibile, deci există o nevoie enormă. Vom încerca să finalizăm acest cadru și să putem răspunde acestei cereri”, a declarat Kövér.
Oficialul subliniază că România nu poate importa direct modele din alte state, în ciuda analizelor comparative, din cauza specificului local și a moștenirii sociale post-comuniste, unde proprietatea rămâne dominantă.
„Nu există un model care să poată fi preluat și aplicat direct în România. Analizăm modelele din alte țări, dar acolo vorbim despre strategii implementate de peste 50 de ani. Noi trebuie să ținem cont de specificul societății noastre, unde dorința de a deține o proprietate este încă foarte puternică. Ne confruntăm cu dificultăți în a introduce locuințe pentru închiriere, pentru că există această tendință de a cumpăra. Vrem însă să schimbăm treptat mentalitatea și să arătăm că închirierea poate fi mai flexibilă și mai accesibilă”, a explicat ea.
În următoarele 12–24 de luni, ministerul vrea să finalizeze o strategie clară și să stabilească segmentele care vor fi finanțate, mizând pe un model de finanțare mixtă care să combine fonduri europene, sprijinul BERD și resurse naționale.
„În această perioadă încercăm să definim o strategie și un plan. Mai exact, ce segmente finanțăm și cum putem crea un mecanism de finanțare mixtă. Vom încerca să atragem cât mai multe fonduri europene, inclusiv prin programul de locuințe accesibile la care lucrează Uniunea Europeană, dar și cu sprijinul BERD. Scopul este să construim o soluție de finanțare care să acopere toate segmentele vizate”, a declarat Kövér.
Planul nu este gândit ca o intervenție punctuală, ci ca un sistem replicabil pe termen lung, într-un context demografic în schimbare accelerată.
„Nu vrem să construim un plan pentru 5 sau 10 ani, ci un sistem funcțional care să poată fi replicat pe termen lung. Populația României va îmbătrâni rapid, iar în următorii ani vom avea mai mulți vârstnici. Trebuie să fim pregătiți să oferim locuințe accesibile și pentru acest segment”, a mai spus ea.
Pe lângă componenta de finanțare, ministerul derulează în paralel mai multe reforme structurale care ar trebui să susțină dezvoltarea acestui sector, de la digitalizarea autorizărilor până la modificări legislative și reorganizarea instituțională.
„Suntem în plin proces de elaborare pe mai multe paliere care vor converge către programe de finanțare de succes. Digitalizăm procesul de autorizare, care avansează bine. Anul acesta ar trebui să avem o nouă legislație privind urbanismul și construcțiile. De asemenea, regândim modul de implementare a proiectelor și reorganizăm partea de management și implementare a Agenției Naționale pentru Locuințe”, a declarat Kövér.
Un rol central în noul model îl va avea parteneriatul public-privat, considerat esențial pentru acoperirea nevoilor ridicate de investiții din sector.
„Cred cu tărie că finanțarea mixtă și atragerea sectorului privat în investițiile publice reprezintă viitorul. Ne confruntăm cu nevoi uriașe în toate domeniile gestionate de minister și nu putem răspunde doar din sectorul public. Avem nevoie de sectorul privat alături de noi și trebuie să creăm condiții atractive pentru ca acesta să participe la programele noastre”, a explicat ea.
„Mi-aș dori ca peste un an să avem un program de finanțare foarte clar, un plan solid de finanțare mixtă, cu o componentă dedicată parteneriatelor public-private, una pentru fonduri europene și una pentru finanțare de la buget. Toate acestea trebuie să ofere o acoperire completă a nevoilor din România. De asemenea, mi-aș dori să putem explica în detaliu noua arhitectură de implementare și să avem deja semnat un program de finanțare cu Comisia Europeană”, a conchis Kövér.
