Aproximativ 3.000 de angajați din 60 de întreprinderi urmează să participe - începând din iunie - la un test la scară largă, în Regatul Unit, a unei săptămâni de muncă de patru zile.
”Prima mea idee era să fac voluntariat, dar apoi m-am gândit că aș putea face altceva, să învăț o nouă competență”, de exemplu fizica particulelor, declară Louis Bloomsfield, care vrea, de asemenea, să petreacă mai mult imp împreună cu familia sa, relatează News.ro.
”Sunt atâtea lucruri pe care le putem face într-o zi în plus”, declară entuziasmat acest producător de bere, în vârstă de 36 de ani, inspectând butoaie de bere.
Berăria din nordul Londrei la care lucrează, Pressure Drop, urmeaază să participe, începând din iune, la acest test uriaș al unei săptămâni de muncă de patru zile.
Acest test, lăudat drept cel mai mare din lume, are obiectivul să ajute întreprinderile să-și scurteze programul de lucru - fără să scadă salariile și nici să-și încetinească activitatea.
Teste asemănătoare au avut loc în Spania, Islanda, Statele Unite și Canada și urmează să înceapă - în august - în Australia și Noua Zeelandă.
Un director de program, Alex Soojung-Kim Pang, la 4 Day Week Global, asociația care organizează aceste teste, declară că testul britanic - pe o perioadă de șase luni - va avea avantajul de a oferi mai mult timp întreprinderilor în vederea experimentării și adunării datelor.
Adaptarea urmează să fie mai ușoară în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), care pot implementa schimbări mari mai rapid, declară el AFP.
Pressure Drop vizează o îmbunătățire a stării de bine a angajaților săi și o reducere, totodată, a amprentei de carbon a întreprinderii.
Societatea Regală de Biologie, care participă la test, anunță că vrea să le ofere angajaților ”mai multă autonomie”.
La fel ca Pressure Drop, ea speră ca o săptămână de muncă mai scurtă să atragă noi angajați și mai ales să ajute la păstrarea celor mai buni dintre aceștia, pe o piață a muncii extrem de tensionată în Regatul Unit.
Nivelul șomajului - 3,7% - este cel mai mic din ultimii aproape 50 de ani, iar oferta de locuri de muncă a atins un record de 1,3 milioane.
Fondatorul berăriei, Sam Smith, recunoaște că rămânerea închisă a acesteia timp de trei zile pe săptămână ar provoca dificultăți, pentru că ”avem nevoie să fim deschiși tot timpul, însă acesta este lucrul pe care-l vom studia în tmpul testului”.
El vrea să dea diverse zile de concediu angajaților și să înființeze două echipe, pentru ca întreprinderea să funcționeze continuu.
O săptămână de muncă mai scurtă este mai ușor de implementat în sectorul serviiilor, care reprezintă 80% din economia regatului.
Însă, în distribuție, alimentație și băuturi este mai complicat, declară Jonathan Boys, un economist de la Institutul de Dezvoltarea Personalului, o asociație de profesioniști în resurse umane.
În opinia sa, cheia reușitei testului va fi măsurarea productivității muncii, mai ales în economia serviciilor, în care o mare parte din muncă este mai puțin cuantificabilă decât producția unei fabrici.
”Dacă treceți de la cinci zile la patru, pierdeți o zi de muncă, iar prin urmare din producție. Așadar, adevărata problemă (...) este dacă o creștere a productivității va acoperi acea zi care a fost pierdută (...). Dacă nu este așa, atunci va fi dificil să menținem săptămâna de muncă de patru zile fără să sacrificăm creșterea”.
Însă Aidan Harper, un co-autor al unei cărți care promite un timp de muncă de patru zile (”The Case for a Four Day Week”), susține că țările care munesc mai puțin au tendința să aibă o productivitate mai mare.
”Danemarca, Suedia, Olanda muncesc mai puțin decât Regatul Unit șiau niveluri ridicate de productivitate”, declară el AFP.
Invers, el spune că Grecia este una dintre țările din Europa cu cel mai lung program de lucru și cu o productivitate slabă.
Fondatorul cabinetului de recrutare 4dayweek.io, Phil McParlane, declară că o săptămână de muncă mai scurtă este o opțiune câltigătoare atât pentru întreprinderi, cât și pentru angajați.
El vorbește inclusiv despre o ”superputere de angajare”.
Cabinetul său de recrutare, specializat în muncă flexbilă și într-un program de muncă de patru zile pe săptămână, subliniază că numărul întreprinderilor care vor să angajeze pe platforma sa a crescut de patru ori în ultimiidoi ani, ceea ce arată o ascensiune a muncii hibride și căutarea unei mai bune calități a vieții după doi ani de pandemie covid-19.
Profit.ro a relatat că proiectul de modificare a Codul Muncii prin introducerea săptămânii de lucru de 4 zile, inițiat de liberali și susținut de toate celelalte partide parlamentare, nu a întrunit, la începutul aceste săptămâni, numărul de voturi necesare pentru a trece de Senat, reprezentanții PSD votând împotrivă.
Comisia de specialitate a întocmit raport de respingere proiectului, însă acesta a fost respins la vot. Ca urmare, a fost supus votului direct proiectul, care, pentru că modifică o lege organică, avea nevoie de jumătate plus unul din voturile tuturor celor 135 de senatori.
La votul în plen au fost prezenți însă doar 99 de senatori, din care 59 de senatori PNL, USR, UDMR, AUR plus 2 senatori neafiliați au susținut și votat pentru, dar 41 de senatori PSD și senatoarea neafiliată Diana Șoșoacă au votat împotriva introducerii săptămânii de lucru de 4 zile. Pentru a fi adoptat, proiectul mai avea nevoie de 9 voturi.
Deși Codul Muncii nu menționează nicăieri însă posibilitatea legală și explicită a săptămânii de lucru de 4 zile cu 10 ore pe zi, atât Consiliul Economic și Social, cât și Consiliul Legislativ au avizat negativ proiectul susținând că săptămâna de lucru poate fi organizată și acum în 4 zile, nefiind necesare alte modificări.
Consiliul Legislativ a susținut că o astfel de modificare lelgislativă ar fi ”superfluă”, în timp ce Consiliul Economic și Social a arătat chiar că msura ar ”afecta grav activitatea de producție, angajatorii aflându-se în imposibiitatea de a acoperi întreg programul de lucru cu personalul disponibil”.
Poziția partidelor care au susținut proiectul, inclusiv din perspectiva oamenilor de afaceri, a fost tocmai că săptămâna de lucru 4 zile nu este prevăzut în mod explicit în legislație, respectiv în Codul Muncii, fiind acum doar o excepție, stabilită prin ”înțelegere” între părți și nicidecum o măsură reglementată juridic.
