Mafia italiană își murdărește rareori mâinile cu sânge în aceste zile. Bandele de extorcare nu mai sunt la modă, iar crimele sunt în mare măsură evitate de nași. Doar 17 persoane au fost ucise de mafie în Italia în 2022, conform ultimelor date oficiale, față de peste 700 în 1991. În schimb, mafioții s-au mutat agresiv în lumea cu risc scăzut și discret a criminalității economice, au declarat procurorii italieni pentru Reuters.
Trecerea către evaziunea fiscală și frauda financiară este alimentată de miliarde de euro intrați în Italia sub formă de fonduri de recuperare post-COVID, care au fost concepute pentru a stimula economia, dar se dovedesc un avantaj pentru fraudatori, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Guvernul premierului Giorgia Meloni a dezvăluit luna trecută că a descoperit fraudă de 16 miliarde de euro (17 miliarde de dolari) legată de schemele de îmbunătățire a locuințelor.
Procurorii analizează, de asemenea, o posibilă folosire abuzivă a unui pachet de stimulare al Uniunii Europene în valoare de 200 de miliarde de euro.
Nu toată frauda este orchestrată de puternicele grupuri criminale organizate din Italia, spun procurorii, dar bănuiesc că sunt multe.
”Ar fi fost o prostie să credem că nu vor profita de un aflux uriaș de numerar”, a declarat Barbara Sargenti, un oficial al Procuraturii Naționale Antimafia și Antiterorism.
Cosa Nostra din Sicilia și Camorra din orașul Napoli sunt cele mai cunoscute grupuri mafiote din Italia, dar 'Ndrangheta, cu sediul în regiunea de sud a Calabriei, este cel mai mare grup criminal organizat al națiunii. Deși menține un control strâns asupra comerțului european cu cocaină, a condus impulsul către fraudele cu finanțare, în ultimul deceniu.
Parchetul European (EPPO) - care investighează infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene - a tras un semnal de alarmă în februarie, avertizând că amploarea uriașă a delictelor financiare din blocul celor 27 de națiuni sugerează implicarea grupurilor criminale organizate.
Aproape o treime din cele 1.927 de cazuri active ale EPPO în 2023 au fost centrate pe Italia, unde prejudiciul estimat a fost de 7,38 miliarde de euro, dintr-un total de 19,3 miliarde în întreg blocul.
Interviurile cu șapte procurori și șefi de poliție, cuplate cu o analiză a mii de pagini de documente judecătorești, au dezvăluit amploarea implicării mafiei în lumea afacerilor din Italia și costul pe care acest lucru îl impune cuferelor statului.
Procurorii au spus că infracțiunile se bazează adesea pe complicitatea antreprenorilor, bucuroși să găsească noi modalități de a se eschiva de impozite.
Evaziunea fiscală este o problemă cronică în Italia, care în 2021 a costat finanțele statului aproximativ 83 de miliarde de euro, potrivit celor mai recente date ale Trezoreriei.
”În Italia, nu există stigmatizare socială pentru cei care emit facturi false sau evadează taxe. Viziunea socială despre infracțiunile economice sunt foarte diferite de cele referitoare la traficul de droguri”, a declarat Alessandra Dolci, șefa echipei de urmărire anti-mafia din Milano.
Deși nu există o estimare oficială a amplorii implicării crimei organizate în infracțiunile financiare din Italia, doi dintre procurorii care au vorbit cu Reuters au estimat că este vorba de miliarde de euro în fiecare an - din care doar o fracțiune fusese descoperită.
Pentru bandele criminale, având în vedere sumele mari de bani implicate, pedepsele sunt relativ ușoare. Dacă ești prins încercând să vinzi doar 50 de grame de cocaină, riști până la 20 de ani de închisoare. Dar, dacă emiți facturi false pentru a câștiga credite fiscale frauduloase de 500 de milioane de euro, riști doar între 18 luni și șase ani de închisoare.
”Nu există nicio comparație când vine vorba de evaluarea raportului risc/recompensă”, a spus Dolci, procuror antimafia.
S-ar putea să nu fie un film de la Hollywood, dar mai multe cazuri recente evidențiază legăturile dintre escrocheria fiscală și crima organizată.
În februarie, poliția din regiunea de nord Emilia Romagna a arestat 108 persoane despre care se credea că ar fi apropiate de ”Ndrangheta”. Aceștia sunt bănuiți că au emis facturi false în valoare de 4 milioane de euro pentru servicii inexistente în construcții navale, întreținere utilaje industriale, curățenie și închiriere de mașini. Ancheta este în desfășurare și încă nu a fost stabilită o dată pentru judecată.
Colonelul Filippo Ivan Bixio, comandantul provincial al Poliției Fiscale, a spus că astfel de scheme le-au permis oamenilor de afaceri să-și reducă venitul impozabil și să obțină credite fiscale.
"Nu este un fenomen sporadic. Este structurat", a spus el.
Magistratul din Milano Pasquale Addesso a asistat de aproape la metamorfoza mafiei. De când orașul a organizat un proces în 2011 pentru aproximativ 120 de inculpați, acuzați de o serie de crime tradiționale ale mafiei, Addesso spune că nu a întâlnit niciun caz de extorcare, care a fost odată un pilon al activității mafiei.
”Ndrangheta... nu mai este implicată în bande de extorcare, ci în insolvențe și falimenturi. (A intrat în lumea subcontractării, răspunzând unei cereri de evaziune fiscală din partea antreprenorilor”, a spus el.”.
Un proces care s-a încheiat anul trecut s-a centrat pe o investigație condusă de Addesso, care a dezvăluit unele dintre numeroasele escrocherii folosite de mafioți – inclusiv crearea de cooperative aparent legitime care oferă companiilor servicii de externalizare la preț redus, doar să-i falimenteze după doar doi ani.
Motivul a fost simplu. Guvernul oferă scutiri de impozite frumoase companiilor nou înființate. O companie care nu are intenția de a crește poate folosi acest ajutor pentru a oferi prețuri extrem de competitive și apoi, declarând fraudulos falimentul, poate renunța la datoriile și obligațiile sale de asistență socială.
”Ndrangheta operează în întregul sector al furnizării de muncă temporară, de la transport până la curățenie. Fără să plătească taxe și contribuții, poate oferi servicii la prețuri reduse”, a declarat Gaetano Paci, procuror-șef în orașul Reggio Emilia.
Documentele instanței au arătat că companiile internaționale - printre care UPS Italia, gigantul german de transport DB Schenker și lanțul de supermarketuri Lidl - au externalizat unele logistice către cooperative create de ”Ndrangheta”. Companiile au fost condamnate la plata amenzilor.
Un purtător de cuvânt al DB Schenker a declarat că procedurile împotriva companiei au fost acum închise și a refuzat să comenteze. Lidl a refuzat să comenteze. UPS a declarat că își desfășoară activitatea în conformitate cu toate legile locale și că programul său de conformitate a abordat în mod special preocupările procurorilor.
Făcând aluzie la costul pentru starea unor astfel de scheme, serviciul de venituri interne a dezvăluit parlamentului, în iulie anul trecut, că companiile falimentare datorau în total 156 de miliarde de euro, în impozite neplătite și plăți de pensii. Aceasta este de aproximativ trei ori mai mare decât veniturile anuale din impozitul pe profit ale Italiei, care anul trecut au fost de 51,75 miliarde de euro.
O parte substanțială a sumei restante se datorează unei fraude suspectate, cu posibile legături cu mafia, a spus Addesso. El s-a plâns, însă, că există o lipsă de personal cu aptitudini pentru a efectua investigații financiare complexe și a dovedi când falimentele sunt frauduloase.
”Dacă vrei să combați mafia, atunci ar trebui să te concentrezi mai mult pe legile privind insolvența și falimentul decât pe extorcare”, a spus el.
Preluarea firmelor aparent de succes și apoi eviscerarea acestora poate fi, de asemenea, profitabilă.
Într-un caz evidențiat în procesul de la Milano al lui Addesso, el a arătat cum doi membri ai ‘Ndranghetei au investit într-un restaurant cu stea Michelin, într-un zgârie-nori al orașului în 2014, promițând că îl vor ajuta pe proprietar să acopere taxele restante și chiria pe proprietate. Nu au făcut-o. În schimb, au făcut mai multe datorii și au declarat faliment - nu o dată, ci de două ori - datorând statului circa 1,8 milioane de euro taxe neplătite.
Deși cei din spatele acestei fraude au fost condamnați și închiși, anchetatorii spun că mulți alți infractori scapă, parțial din cauza legilor care limitează timpul disponibil pentru urmărirea penală a infracțiunilor economice.
Termenul de prescripție este de 6 ani pentru evaziune fiscală, 8 ani pentru neplata TVA-ului și 10 ani pentru faliment fraudulos.
Însă investigațiile complexe pot dura câțiva ani și, chiar dacă se obține o condamnare, există adesea un proces de apel lung, spun procurorii.
Subliniind problema, Consiliul Europei, un organ de supraveghere a democrației și a drepturilor omului, a declarat că în 2022 doar 0,9% dintre deținuții Italiei ispășeau pedeapsa pentru infracțiuni economice - mult mai puțin decât 7,1% în Franța și 9,8% în Germania.
Iar guvernele succesive nu au reușit să întărească regulile privind criminalitatea economică, preferând să se concentreze în schimb pe reforme care ar recupera o parte din banii datorați.
Decretele fiscale din februarie includ dezincriminarea unor infracțiuni fiscale, despre care opoziția a spus că legitimează comportamentul ilegal.
”Nu există amnistie și nicio favoruri pentru vicleni. Această reformă nu face decât să pună oamenii cinstiți în situația de a plăti”, a spus Meloni parlamentului, apărând legea.
