Deschide astfel calea pentru o examinare ulterioară în camera superioară cu 100 de membri.
Gestul Senatului exprimă o vădită dezaprobare față de ambițiile în expansiune ale liderului de la Casa Albă privind influența în emisfera vestică, conform AP.
Votul asupra unei măsuri procedurale pentru promovarea rezoluției privind puterile de război ale președintelui american a fost de 52 la 47, în contextul în care o mână de colegi republicani ai lui Trump – mai exact cinci – au votat împreună cu toți democrații în favoarea continuării demersului, arată Hotnews.
Votul a avut loc la câteva zile după ce forțele americane l-au capturat pe președintele venezuelean Nicolas Maduro într-un raid militar dramatic la Caracas. Două încercări anterioare de a promova rezoluții similare au fost blocate în Senat anul trecut de către colegii republicani ai lui Trump, în timp ce administrația de la Washington a intensificat presiunea militară asupra Venezuelei cu atacuri asupra navelor din sudul Caraibelor începând din septembrie.
Votul final, preconizat pentru săptămâna viitoare, este considerat acum mai mult o formalitate și ar marca una dintre cele mai puternice afirmări ale autorității Congresului în materie de război din ultimele decenii.
Efortul este însă considerat în mare parte simbolic, întrucât rezoluția se confruntă cu o ascensiune dificilă în Camera Reprezentanților și nu are aproape nicio șansă să supraviețuiască unui probabil veto din partea lui Trump.
„Un act de război”
Atacurile aeriene și navale, precum și capturarea lui Maduro în Caracas, în miezul nopții, au fost văzute de către legiuitori din ambele partide drept depășirea cadrului unei operațiuni limitate de aplicare a legii și trecerea, în mod incontestabil, într-o fază similară războiului.
„Membrii mai puțin curajoși ai Congresului se înghesuie să evite asumarea responsabilității, să evite votul important de declarare a războiului”, a declarat senatorul Rand Paul, republicanul din Kentucky care s-a desprins de o mare parte a partidului său pentru a susține rezoluția de joi.
„Dar fiți siguri că bombardarea capitalei unei alte națiuni și înlăturarea liderului acesteia este un act de război, pur și simplu. Nicio prevedere din Constituție nu conferă o astfel de putere președinției”, a adăugat senatorul republican.
Trump a declarat într-un interviu publicat joi că Statele Unite ar putea conduce Venezuela și exploata rezervele sale de petrol timp de ani de zile, spunând, pentru The New York Times, că „numai timpul va spune” cât de mult Washingtonul va solicita supravegherea directă a națiunii sud-americane.
Democrații prezintă rezoluția ca pe o linie constituțională, trasată în nisip, după ceea ce au descris ca fiind luni de informări înșelătoare, inclusiv asigurări din partea administrației, încă din noiembrie, că nu are în plan atacuri pe teritoriul venezuelean.
Administrația de la Washington a susținut că operațiunea Maduro era justificată din punct de vedere legal ca parte a unei campanii mai ample împotriva traficului transnațional de droguri, caracterizând-o drept o luptă cu cartelurile desemnate ca organizații teroriste.
Liderii republicani l-au apărat în mare măsură pe președinte, invocând autoritatea acestuia de a întreprinde acțiuni militare limitate pentru apărarea securității naționale a SUA.
„Este ceva ce ar fi trebuit să aibă loc, probabil într-o administrație anterioară”, a declarat miercuri reporterilor senatorul Markwayne Mullin din Oklahoma.
„Numai președintele Trump a avut curajul să o facă, să înlăture un președinte penal și ilegitim care ținea Venezuela ostatică”, a adăugat senatorul republican.
De când Trump a revenit la putere, rezoluțiile privind puterile de război asupra Venezuelei au fost respinse de două ori în Senat și de două ori în Camera Reprezentanților.
În ultimul secol, doar o singură rezoluție a Congresului a impus cu succes o limită largă și durabilă asupra acțiunilor militare unilaterale ale președintelui în străinătate: Rezoluția privind puterile de război din 1973, adoptată în ciuda veto-ului președintelui de atunci, Richard Nixon.
Administrația Trump anunța anterior că Statele Unite intenționează să ”dicteze” în Venezuela și să păstreze controlul comercializării petrolului venezuelean pe o perioadă ”nedeterminată”.
”Rămânem în strânsă coordonare cu autoritățile interimare, iar Statele Unite vor continua să le dicteze deciziile”, a anunțat într-o conferință de presă o purtăroare de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
”Dispunem, evident, de pârgjii maxime”, a subliniat ea.
Această punere la punct fără drept de apel intervine după ce președinta intermară a Venezuelei Delcy Rodriguez a anuțat marți că ”niciun agent extern nu guvernează” țara.
The Wall Street Journal (WSJ) dezvăluie că instalarea la putere a acestei femei în vârstă de 56 de ani era scenariul favorit al Agenției Centrale americane de Informații (CIA), în cazul îndepărtării de la putere a președintelui Nicolas Maduro.
Președintele american Donald Trump a exclus deja, la rândul său, ca Maria Corina Machado, șefa opoziției venezuelene și laureata Premiului Nobel pentru pace din 2025 să preia conducerea țării.
Secretarul de Stat american Marco Rubio a negat orice ”improvizație” a autortăților americane după operațiunea militară în Venezuela și capturarea președintelui Nicolas Maduro, în prezent deținut în Statele Unite.
PLAN ÎN TREI ETAPE
”Asta nu e o improvizație”, a subliniat șeful diplomației americane în fața presei, la Capitoliu, subliniind că Washingtonul are un plan în trei etape în Venezuelea.
”Prima etapă este stabilizarea țării”, a doua, denumită ”restabilire”, constră în a se ”asigura că întreprinderile americane, occidentale și altele au acces pe piața venezueleană în mod drept”, iar a treia este, ”bineînțeles, tranziția”, a declarat el, fără să detalieze procesul în a treia etapă.
Karoline Leavitt a reiterat că, din punctul de vedere al Washingtonului, este ”prematur” să se vobească despre organizarea unor alegeri în Venezuela.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a anunțat că Donald Trump se întâlnește vineri cu patronii marilor grupuri petroliere americane pentru a ”discuta despre oportunitățile uriașe care se oferă acestor societăți în acest moment” în Venezuela.
Secretarul american al Energiei Chris Wright a anunțat miercuri că Washingtonul va controla ”pe o perioadă nedeterminată” comercializarea petrolului venezuelean, principala resursă a țării, la o zi după ce președintele american a anunțat o livrarea de zeci dce milioane de barili de țiței Statelor Unite de către Caracas.
”Resursele sunt uriașe”, s-a entuziasmat secretarul, care se așteaptă la ”obținerea mai multor sute de mii de barili pe zi din producția suplimentară pe termen scurt și mediu, în cazul în care se întrnesc condițiile”.
După aceste declarații, compania petrolieră publică venezueleană PDVSA a anunțat că negociază vânzarea de petroul cu Statele Unite.
PRODUCȚIE SLABĂ
Caracasul dispune de cele mai mari zăcăminte dovedite de petrol din lume, de peste 303 miliarde de petrol de barili, potrivit Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEP), urmat de Arabia Saudită și Iran.
Însă producția venezueleană rămâne slabă - de ordinul a un milion de barili pe zi - din cauza zecilor de ani de subinvestiții în infrastructuri și a sancțiunilor americae, potrivit unor experți.
Partidul Republican susține cu entuziasm strategia lui Donald Trump în Venezuela, însă opoziția democrată îl acuză că a acționat fără aprobarea Congresului.
”Sunt foarte, foarte impresionată de armata americană și de această operațiune militară”, a declarat AFP alesul democrat în Camera Reprezentanților Shri Thanedar.
Însă Guvernul Trump ”ar fi trebuit să ceară autorizarea Congresului” care, potrivit Constituției, dispune de puterea de a declara război, subliniază el.
Autoritățile venezuelene au denunțat miercuri distrugerea unor infrastructuri nemilitare în bombardamente americane, sâmbătă, și anume a unui institut științific și a unui depozit de medicamente situate în apropierea capitalei.
