Candidatura Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat de șefă a Comisiei Europene a primit o lovitură majoră după ce o instanță a UE a decis că aceasta nu a fost suficient de transparentă cu publicul în privința contractelor din pandemie pentru vaccinurile anti-Covid-19, relatează POLITICO.
Comisia Europeană anunță că ia act de hotărârile pronunțate de Tribunalul General al Uniunii Europene în cele două cauze referitoare la accesul la contractele privind vaccinurile împotriva COVID-19 și la informațiile conexe și că va analiza cu atenție hotărârile Tribunalului și implicațiile acestora, subliniind că Tribunalul a confirmat dreptul Comisiei de a acorda doar un acces parțial la aceste informații, scrie News.ro.
11 septembrie - Maratonul Impactul fiscalitații în economie. Parteneri: ARB, CEC Bank, CITR
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: CEC Bank, ContentSpeed
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
”Comisia a trebuit să găsească un echilibru, greu de obținut, între dreptul la informarea publicului, inclusiv a deputaților din Parlamentul European, și cerințele juridice care decurg chiar din contractele de achiziționare a vaccinurilor împotriva COVID-19, care, dacă nu ar fi respectate, ar putea implica cereri de despăgubire care s-ar plăti din banii contribuabilil”, argumentează CE.
Tribunalul General al Uniunii Europene, a doua cea mai înaltă instanță din Europa, s-a pronunțat împotriva deciziei Comisiei Europene de a păstra secrete părți importante din contracte înainte de a le face publice. Hotărârea instanței vine cu puțin peste 24 de ore înainte ca viitorul politic al Ursulei von der Leyen să fie decis de deputații europeni. Ea are nevoie ca 361 din cei 720 de deputați europeni să o susțină într-un vot secret care are loc joi și care se preconizează a fi extrem de strâns.
Unul dintre grupurile de la care Ursula von der Leyen a căutat sprijin este Grupul Verzilor, ai cărui membri au inițiat acest proces în legătură cu contractele pentru vaccinuri. Ei au depus cereri de acces la contractele pentru achiziționarea de vaccinuri și la anumite documente conexe pentru a înțelege cum a fost încheiat acordul dintre Comisie și producătorii de vaccinuri anti-Covid-19 în 2021.
Comisia a fost de acord doar să ofere acces parțial la anumite contracte, argumentând că unele secțiuni au fost redactate pentru a proteja interesele comerciale sau pentru chestiuni legate de viața privată. Ca urmare, eurodeputații Verzi au acționat Comisia în instanță, din cauza refuzului.
Tribunalul General a admis parțial acțiunea deputaților europeni și a anulat decizia Comisiei de a blura părți din contracte. Acesta a respins decizia Comisiei de a păstra secrete dispozițiile privind despăgubirile, argumentând că executivul european nu a reușit să dovedească modul în care aceste clauze ar submina interesele comerciale ale companiilor farmaceutice.
De asemenea, Comisia a refuzat să divulge datele personale ale funcționarilor care au negociat achiziționarea vaccinurilor, din motive de confidențialitate. Cu toate acestea, Curtea a constatat că deputații europeni au demonstrat "interesul public" de a identifica această echipă, pentru a stabili dacă aceștia au avut vreun conflict de interese.
Tilly Metz, unul dintre deputații europeni verzi care au intentat procesul, a declarat că hotărârea este "semnificativă pentru viitor", deoarece este de așteptat ca Bruxelles-ul să efectueze mai multe achiziții comune - în domeniul sănătății, dar potențial și în domeniul apărării. "Este important că instanța a confirmat importanța justificărilor adecvate pentru protejarea intereselor comerciale", a declarat ea. "Noua Comisie Europeană trebuie acum să își adapteze gestionarea cererilor de acces la documente pentru a fi în conformitate cu hotărârea de astăzi", a adăugat ea.
Comisia a subliniat, pe de altă parte, că instanța a fost de acord că anumite clauze ale contractelor erau acoperite de protecția interesului comercial, admițând doar parțial acțiunea în justiție. "În aceste cazuri, Comisia a trebuit să găsească un echilibru dificil între dreptul publicului, inclusiv al deputaților europeni, la informare și cerințele legale care decurg din contractele COVID-19 în sine, care ar putea duce la cereri de despăgubire în detrimentul banilor contribuabililor", a arătat Comisia într-o declarație. Executivul UE dă asigurări că va "studia cu atenție hotărârile Curții și implicațiile acestora" și că "își rezervă opțiunile legale".
Comisia poate contesta hotărârea tribunalului în termen de două luni și zece zile de la pronunțare.
Alte cazuri legale privind contractele cu Pfizer și comunicarea dintre von der Leyen și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, sunt, de asemenea, pe rol în diferite jurisdicții ale UE. Unii deputați europeni au criticat dur modul în care Comisia a gestionat contractele de miliarde de euro și, în special, faptul că nu a divulgat mesajele text dintre von der Leyen și șeful producătorului de medicamente Pfizer cu privire la unul dintre contracte. Comisia Europeană susține că Ursula von der Leyen a șters mesajele text respective.
În plină pandemie, Comisia a semnat contracte cu furnizorii de vaccinuri COVID AstraZeneca, Sanofi, GSK, Johnson & Johnson, BioNTech, Pfizer, Moderna și alții.
În 2022, Ombudsmanul European a acuzat Comisia de administrare defectuoasă pentru că nu a divulgat mesajele text ale lui von der Leyen cu șeful Pfizer, Albert Bourla, iar The New York Times a dat în judecată Comisia pentru nepublicarea mesajelor text.
