Declasificarea unor noi documente secrete despre asasinarea, la Dallas, în 1963, a fostului președinte american John F. Kennedy va fi amânată cu un an, a anunțat Casa Albă, transmite AFP.
Anunțul vine după ce în anul 2017, în timpul președinției lui Donald Trump, arhivele naționale ale SUA au declasificat în trei tranșe o serie de dosare referitoare la acest caz, scrie Agerpres.
„Întrucât agențiile au propus ca declasificarea tuturor informațiilor cuprinse în arhive să fie amânată, certific că ea va fi amânată până la 15 decembrie 2022”, precizează președintele Joe Biden într-un comunicat. Se vor împlini atunci aproape șase decenii de la asasinat.
Potrivit comunicatului, din cauza pandemiei de COVID-19, arhiviștii au întârziat în examinarea dosarelor și au nevoie de mai mult timp. Această amânare este necesară „pentru a preveni orice atingere adusă securității militare, operațiunilor de informații, menținerii ordinii publice și conduitei în relațiile externe”, motivează președintele american.
El explică în continuare că toate aceste considerente sunt „mai importante decât interesul general de a vedea o declasificare imediată”.
Comisia de investigare a asasinării lui John F. Kennedy, cunoscută sub numele de „Comisia Warren”, după numele președintelui ei, Earl Warren, pe atunci președinte al Curții Supreme a SUA, a ajuns la concluzia, în anul 1964, că Lee Harvey Oswald a acționat singur în operațiunea de asasinare a președintelui. Oswald a fost membru al pușcașilor marini și a trăit câțiva ani în Uniunea Sovietică.
Aceste concluzii au stârnit însă controverse încă de la publicarea lor, iar activitatea Comisiei Warren a fost criticată în analize ulterioare. O comisie a Congresului american a estimat ulterior că John F. Kennedy a fost asasinat probabil în urma unui complot.
Asasinarea lui JFK
La 22 noiembrie 1963, JF Kennedy și soția lui, Jacqueline, traversau cu limuzina decapotabilă centrul orașului Dallas împreună cu guvernatorul statului Texas și partenera acestuia. Pe marginea străzilor, mulțimea îl aclama pe președinte.
La 12:30 s-au auzit trei focuri de armă. Primul și-a ratat ținta și toată lumea a crezut că sunetul a fost provocat de o petardă. Al doilea l-a nimerit pe președinte în spate și glontele i-a ieșit prin gât, după care l-a lovit și pe guvernator. Următoarea împușcătură a fost cea fatală, iar J.F. Kennedy a fost împușcat în cap.
Președintele a fost transportat de urgență la spital, dar rănile sale erau mult prea grave. „Din Dallas, Texas, veștile oficiale sunt că președintele Kennedy a murit la ora 13.00, acum 38 de minute”, transmitea Walter Cronkite, prezentator la CBS.
„Președintele Statelor Unite este mort. Președintele Kennedy a fost asasinat. Este oficial. Președintele este mort”, anunța și Bill Hampton, redactor-știri la Kbox Radio.
Lee Harvey Oswald, simpatizant comunist, a fost arestat la scurt timp și pus sub acuzare pentru asasinarea lui J.F. Kennedy. O pușcă cu lunetă, presupusa armă a crimei, a fost găsită asupra sa. Oswald a negat că l-a ucis pe președintele Statelor Unite, dar nu a putut fi judecat, deoarece a fost, la rândul lui, asasinat înainte de începerea procesului.
Asasinarea lui John Kennedy la 22 noiembrie 1963 a generat mai multe teorii ale conspirației decât oricare crimă din istorie.
Deși comisia alcătuită în grabă de succesorul liderului asasinat, Lyndon Johnson, a ajuns la concluzia că Oswald a fost singurul trăgător, există voci care spun că el ar fi fost ajutat de un asasin plătit, de origine cubaneză. Acesta ar fi mărturisit pe patul de spital, unui prieten, că a fost implicat în asasinarea președintelui american.
Cei doi ani și jumătate de mandat au fost extrem de tensionați pentru J.F. Kennedy. În plin Război Rece, el a avut de înfruntat Uniunea Sovietică, mai ales în timpul crizei rachetelor din Cuba.
