Germania va suplimenta împrumuturile acordate firmelor energetice care riscă să fie zdrobite de creșterea prețurilor la gaze, în timp ce Uniunea Europeană a pregătit propuneri pentru a ajuta gospodăriile și industria să facă față crizei energetice declanșate de Invazia Rusiei în Ucraina, transmite Reuters.
Comisia Europeană urmează să anunțe propuneri, inclusiv obiective de reducere a consumului de energie electrică și un plafon de venituri pentru centralele care nu utilizează gaze naturale, scrie News.ro.
Miniștrii Energiei din UE vor organiza o întâlnire de urgență pe 30 septembrie, pentru a încerca să convină asupra lor.
Separat, autoritatea de supraveghere al valorilor mobiliare al UE are în vedere și măsuri pentru a ajuta firmele energetice care au dificultăți să îndeplinească cererile de garanții tot mai mari, după ce au fost surprinse de creșterea prețurilor, pe măsură ce Rusia a tăiat livrările de gaze către Europa.
Criza afectează deja puternic economia Europei, chiar înainte de debutul iernii, când utilizatorii industriali s-ar putea confrunta cu raționalizarea dacă rezervele de gaze se vor dovedi inadecvate.
Încrederea industriei în cea mai mare putere economică a blocului, Germania, a scăzut.
”Desigur că știam și știm că solidaritatea noastră cu Ucraina va avea consecințe. Hai să rezolvăm sarcina împreună”, a declarat marți cancelarul german Olaf Scholz, îndemnându-I pe germani să se pregătească pentru o iarnă grea și să facă față provocării unei schimbări a aprovizionării cu energie.
Ministerul de Finanțe al Germaniei a declarat că dorește să stimuleze împrumuturile de stat pentru firmele energetice prin utilizarea autorizațiilor de credit create pentru a oferi ajutor în pandemia de Covid-19, un ziar german estimând valoarea acestora la 67 de miliarde de euro.
Săptămâna trecută, VNG, unul dintre cei mai mari importatori de gaze naturale rusești din Germania, a devenit cea mai recentă firmă energetică care a cerut guvernului ajutor pentru a rămâne pe linia de plutire.
Cabinetul german urmează să aprobe proiectul de lege pentru fondurile de credit sporite.
La nivelul UE, un purtător de cuvânt al Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) a declarat că autoritatea de reglementare ”a luat în considerare în mod activ” dacă sunt necesare măsuri de reglementare pentru a sprijini firmele energetice.
ESMA reglementează direct casele de compensare din UE, care, la rândul lor, stabilesc niveluri obligatorii de marjă, pe baza riscurilor potențiale de pe piețe și contrapărți.
Intervenția publică în acest domeniu este rară, mai ales după ce criza financiară globală de acum peste un deceniu, a dus la cerințe de marjă mai stricte.
Un proiect al propunerilor Comisiei Europene, văzut de Reuters, ar limita la 180 de euro pe megawat oră prețul la care centralele eoliene, solare și nucleare și-ar putea vinde energia în blocul celor 27 de țări.
De asemenea, regulile ar forța firmele de combustibili fosili să împartă profiturile în exces.
Guvernele ar trebui să folosească banii pentru a ajuta consumatorii și companiile care se confruntă cu facturi mari ale energiei.
Oficialii UE au spus, totuși, că planurile pentru sprijinirea lichidităților de urgență pentru firmele de energie care se confruntă cu nevoi de garanții crescânde sunt încă în curs de elaborare și probabil că vor fi publicate mai târziu de miercuri.
Diplomații spun că există un sprijin larg pentru un plafon de venituri pentru furnizorii de energier care nu folosesc gaze, precum și planuri de a impune reduceri ale cererii de energie electrică.
Dar țările sunt împărțite în privința altor idei - inclusiv a unui plafon de preț al gazelor, care nu a fost inclus în proiectele de propuneri ale Comisiei.
De asemenea, UE a renunțat la un plan anterior de a impune un plafon de preț pentru gazele rusești.
Țări, inclusiv Ungaria și Austria, s-au opus acestei idei, în cazul în care Moscova s-ar răzbuna întrerupând livrărileziile în scădere pe care încă le trimite către UE.
Între timp, încrederea investitorilor din Germania a scăzut peste așteptări în septembrie, deoarece preocupările legate de aprovizionarea cu energie a țării afectează din ce în ce mai mult perspectivele pentru cea mai mare economie a Europei.
Separat, compania suedeză de utilități Vattenfall a anunțat că a amânat repornirea reactorului nuclear Ringhals, 4 cu două luni, până la 31 ianuarie, într-un nou obstacol pentru alimentarea cu energie electrică în regiunea nordică și baltică.
”Acest lucru agravează o situație a energiei deja dificilă în sudul Suediei”, a declarat analistul pieței de energie Tor Reier Lilleholt, de la Norway's Volue.
Între timp, directorul general al companiei energetice de stat ucrainene Naftogaz a declarat marți că speră să restabilească producția datorită recentelor succese militare. Naftogaz produce cea mai mare parte din gazele Ucrainei, cu o producție totală de 13,7 miliarde de metri cubi (bcm) în 2021.
