Un jurnalist străin, corespondent pentru mai multe publicații, între care The Telegraph, spune că Germania și Luxemburg ar fi amenințat în Consiliul JAI că blochează intrarea Croației în Schengen dacă nu va fi acordat un vot și pentru aderarea României și Bulgariei.
El spune că, din informațiile pe care le are, Germania și Luxemburg ar amenința că vor bloca aderarea Croației la Schengen, dorită de Austria, dacă nu va fi dat acordul și pentru România și Bulgaria.
Miniștrii de interne din Uniunea Europeană se reunesc joi la Bruxelles, în cadrul Consiliului pentru Afaceri Interne (JAI), având ca prim punct pe ordinea de zi Spațiul Schengen și extinderea sa către România, Bulgaria și Croația, o temă care în ultimele săptămâni a stârnit foarte multe discuții, controverse și agitație politică, mai ales după ce Austria a anunțat că își menține împotrivirea față de aderarea României și Bulgariei la spațiul european de liberă circulație.
„Miniștrii vor discuta despre aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croația și România și vor urmări să adopte decizii în această privință. Miniștrii vor evalua, de asemenea, situația generală a spațiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen. Aceștia se vor concentra în special pe combaterea introducerii ilegale de migranți și pe interoperabilitatea sistemelor informatice”, este anunțul făcut miercuri de Consiliul UE, care a fost salutat de clasa politică românească în condițiile în care existau temeri că Austria ar putea cere scoaterea acestui subiect de pe agendă, scrie News.ro
PROGRAMUL CONSILIULUI JAI
Pentru că se discută despre tema Schengen, în marja Consiliului JAI va avea loc mai întâi o reuniune a Consiliului Schengen, programat la ora locală 10:00 (11:00, ora României), după care Consiliul JAI propriu-zis va avea loc de la ora locală 12:25 (13:25, ora României).
În prezent la Spațiul Schengen au aderat 26 de țări. Dintre acestea, patru nu fac parte din Uniunea Europeană: Norvegia, Islanda, Elveția și Lichtenstein, în timp ce patru state - România, Bulgaria, Croația și Cipru - sunt membre UE, dar nu au fost admise în Schegen. Orice decizie legată de Spațiul Schengen trebuie discutată mai întâi în Consiliul Schengen, din care fac parte toate țările care au fost primite în spațiul de liberă circulație.
Sosirile miniștrilor de interne sunt prevăzute începând cu ora locală 9:00 (10:00 ora României), atunci când sunt de așteptat și scurte declarații, în special din partea lui Vít Rakušan, ministrul ceh de interne, care va prezida reuniunile, întrucât Cehia deține președinția Consiliului UE.
Alte teme de discuție în Consiliul JAI se referă la migrație și azil, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, abuzuri sexuale asupra copiilor și reziliența infrastructurii critice.
Primele declarații în urma Consiliului JAI, care vor fi făcute de ministrul ceh de interne, sunt așteptate în jurul orei 13:15 (14:15, ora României), după care urmează o pauză de prânz, iar miniștrii de interne din UE își vor relua discuțiile de la ora 15:15 (16:15, ora României).
Conferința de presă finală, de la încheierea reuniunii, este programată la ora 19:00 (20:00, ora României), potrivit programului transmis de Consiliul UE.
SCHENGEN, UN VIS DE 11 ANI
România și Bulgaria așteaptă din 2011 să intre în Schengen, în timp ce în cazul Croației, care a aderat la UE în 2013, pare să existe mai multă disponibilitate pentru aderare.
Aderarea la spațiul de liberă circulație Schengen aduce avantaje atât economice, cât și pentru cetățenii obișnuiți. În țările care fac parte din spațiul Schengen sunt eliminate controalele la frontiere. Trecerea dintr-un stat în altul este, practic, o călătorie în interiorul aceleiași țări. Cei care călătoresc cu avionul, cu trenul, cu autocarul sau cu mașina personală nu vor trebui să se mai prezinte la controlul pașapoartelor. Pentru economie înseamnă că vor disparea timpii de așteptare pentru TIR-uri la punctele de trecere a frontierei terestre.
De-a lungul timpului, au existat mai multe decizii favorabile intrării României și Bulgariei în Schengen atât din partea Parlamentului European, cât și din partea Comisiei Europene. Numai că în acest caz decizia aparține Consiliului UE, în speță liderilor UE, iar unele state membre au ridicat diverse obiecții legate cu precădere de capacitatea celor două țări de a avea un control eficient la granițe, în condițiile în care aveau probleme de corupție, consemnate ca atare în rapoartele monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).
Franța și Germania au fost principalele voci care se opuneau de mulți ani intrării României în Schengen, iar anul acesta, odată cu ridicarea MCV, ele au fost convinse să renunțe la veto.
Treptat, au fost înlăturate reticențele și în cazul altor state, în special nordice. România a trecut cu bine două evaluări tehnice voluntare în ultima vreme și în cele din urmă a convins și Olanda și Suedia, astfel că până în ultima clipă un singur stat a rămas potrivnic: Austria. În cazul Bulgariei, e vorba și de Olanda.
Decizia Vienei, văzută în mare măsură ca având de-a face cu bucătăria electorală internă, a activat clasa politică românească. S-a mobilizat sperând că va putea smulge în ultima clipă acceptul și au fost puse în mișcare familiile politice europene. Pe de altă parte, argumentele Austriei, legate de o gestionare proastă la frontiere care ar exista în cazul României și Bulgariei, sunt contrazise de cifre, iar Viena se găsește cumva izolată în Consiliul JAI. În cazul Bulgariei, face însă tandem cu Olanda.
CE AR FI DE AȘTEPTAT LA CONSILIUL JAI
Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat miercuri seara, într-o conferință de presă cu liderul PPE, Manfred Weber, că ministrul de interne al țării sale are „un nou calendar pentru primăvara următoare” în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei la Schengen. El a sugerat, de asemenea, că România nu ar urma să fie decuplată de Bulgaria în privința aderării la Schengen.
Europarlamentarul Rareș Bogdan, care a fost la reuniunea PPE de la Viena și a avut ocazia să vorbească cu Nehammer, a declarat că ar fi vorba despre luna martie ca nou termen al aderării României la Schengen. Pe de altă parte, el a dezvăluit că nu a putut avea o discuție concretă și cu argumente solide din partea interlocutorului austriac, care, în plus, ar fi acuzat că șefi ai unor companii austriece din România s-ar fi plâns de „presiuni” din partea unor autorități ale statului român cu privire la facilitarea sau direcționarea unui „anumit vot” în Consiliul JAI.
Și liderul PMP, europarlamentarul Eugen Tomac, a mărturisit, după discuțiile cu cancelarul austriac Karl Nehammer privind admiterea României în Schengen, că a fost una dintre cele mai tensionate întâlniri politice la care a participat, calificându-l pe șeful Guvernului de la Viena drept un lider ce insistă cu încăpățânare asupra unor argumente ridicole. „Mai devreme sau mai târziu, România va intra în Schengen, dar această palmă nemeritată nu va fi uitată ușor”, a spus Tomac.
La rândul său, europarlamentarul Dragoș Tudorache a schițat câteva scenarii și soluții care încă mai sunt posibile. Una dintre ele ar fi ca subiectul Schengen să fie dus de președintele Klaus Iohannis în Consiliul European ce va avea loc săptămâna viitoare.
Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu este de părere că sunt puține șanse ca la Consiliul JAI să mai existe o răsturnare de situație de ultim moment, iar Austria să-și schimbe poziția radical în legătură cu aderarea României și Bulgariei la Schengen. De aceea, cel mai convenabil ar fi un compromis, însă, atrage atenția diplomatul, nu orice fel de compromis ar fi o veste bună. În plus, o soluție de decuplare a României de Bulgaria pentru intrarea în Schengen ar fi o greșeală, a explicat diplomatul.
Întrebat care consideră că ar fi un compromis acceptabil, fostul ministru a spus că ar fi varianta „unui termen dilatoriu” fără alte condiționări. Și a explicat ce înseamnă: „Am decis ca în două luni, în trei luni, România să devină stat membru Schengen. Punct. Nu vom mai relua discuția. Din acest punct de vedere, Austria fiind de acord cu această variantă - de aceea spuneam că e nevoie de presiune - tot expozeul ei public cu refugiați cade în acest moment. Pentru că dacă dăm un termen dilatoriu, urmând să reevaluăm candidatura României, fiți siguri că Austria a câștigat. Mâine ar trebui să intrăm în Schengen. La 1 ianuarie sau la un termen care nu mai este negociabil și fără alte condiții”, a arătat fostul ministru de externe.
El a sugerat că pentru a obține o astfel de decizie, România își poate exercita dreptul de veto în privința altor chestiuni de pe agenda UE. Bulgaria deja a amenințat că se va opune la orice propunere în legătură cu refugiații, în cazul unui refuz al aderării la Schengen.
Politologul Cristian Pîrvulescu crede că se poate spera până în ultimul moment într-o decizie favorabilă României la Consiliul JAI, dar subliniază că este vorba despre o problemă de agendă internă a Austriei, de natură electorală, de unde și termenul unei amânări până în primăvară. „Lucrurile pot să se schimbe peste noapte. Analiza autorităților române arată că autoritățile austriece sunt izolate și această izolare creează tensiune. Mâine (joi - n.r.) vom vedea cum va merge Austria, dacă mă întrebați pe mine, va merge până la capăt, pentru că au alegeri”, a spus Pîrvulescu, arătând că până și presa austriacă este critică la adresa guvernului.
