Și se pare că va rămâne așa cel puțin încă două luni, după ce liderul celei de-a opta țări ca mărime din blocul comunitar, Belgia, s-a opus categoric utilizării activelor rusești confiscate pentru a-l finanța, relatează POLITICO.
Belgia ― unul dintre cele șase state membre fondatoare ale UE și renumită pentru dragostea sa față de arta compromisului european clasic ― a reușit să dilueze masiv concluziile summitului de la Bruxelles. Rezultatul nu face altceva decât să amâne decizia privind continuarea planului până la următoarea reuniune a liderilor. Și reînnoiește îngrijorările cu privire la angajamentul blocului față de Ucraina, notează POLITICO.
Prim-ministrul în cauză, Bart De Wever, este un naționalist flamand de dreapta care se află sub presiune în țara sa din cauza planului UE, deoarece susține că operațiunea comportă riscuri financiare și juridice enorme pentru Belgia, unde se află majoritatea activelor rusești. Liderii UE spun că îi înțeleg îngrijorările, dar nu au găsit o modalitate de a-l liniști, scrie News.ro.
„Îmi lasă un gust un pic amar să văd că suntem acuzați acum că suntem țara care nu vrea să coopereze”, a declarat De Wever reporterilor. El consideră „complet nebunească” perspectiva ca belgienii să ajungă eventual să plătească pentru împrumutul dat Ucrainei din activele rusești.
Atitudinea ambiguă a lui Donald Trump față de modul de abordare a invaziei ruse în Ucraina, în ciuda sancțiunilor impuse săptămâna aceasta celor două mari companii petroliere rusești, a pus pe umerii Europei responsabilitatea de a-și consolida sprijinul. În timp ce guvernele europene și Banca Centrală Europeană au considerat mult timp că utilizarea activelor rusești pentru a înarma și reconstrui Ucraina este de neconceput, din cauza temerilor că ar încălca dreptul internațional, aceasta a devenit o perspectivă reală în ultimele luni, pe măsură ce războiul s-a prelungit.
UN COMPROMIS „ECHILIBRAT”
Joi, UE spera să acorde Comisiei Europene un mandat ferm pentru a elabora o propunere juridică care să reglementeaze împrumutul încă de săptămâna viitoare. Dar de Wever s-a asigurat că acest lucru nu se întâmplă.
După o zi întreagă de negocieri frenetice, discuțiile s-au întrerupt la un moment dat fără a se ajunge la un acord, iar liderii s-au întors mai târziu în cursul serii, după ce consilierii lor au lucrat la un text de compromis. De Wever a permis ca declarația finală a summitului să menționeze că executivul european are mână liberă să exploreze în continuare ideea confiscării activelor. Dar nu a fost tocmai ceea ce visa Kievul.
Este „un text suficient de echilibrat pentru a permite interpretări care să răspundă tuturor nevoilor și sensibilităților, astfel încât fiecare să poată da o anumită interpretare care să fie bună pentru sine”, a comentat un diplomat al UE informat cu privire la discuții, care a vorbit sub condiția anonimatului.
Puțini au putut ascunde faptul că rezultatul ridică noi întrebări cu privire la sprijinul fragil al UE pentru Ucraina, conflictul apropiindu-se de al cincilea an.
Planul privind activele „nu a fost îngropat”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron reporterilor. „Am reușit să discutăm detaliile tehnice”, a susținut el. Nu au fost luate în considerare alte opțiuni de finanțare pentru ajutorul acordat Ucrainei, a precizat el.
Președinta BCE, Christine Lagarde, le-a spus la rândul său, liderilor că riscurile asociate împrumutului sunt „gestionabile”.
Cum Belgia semnalase deja că nu se simte confortabilă cu planul, diplomații naționali și ai UE au petrecut multe zile înainte de summit încercând să găsească formularea juridică potrivită pentru a-l liniști pe De Wever și a oferi în același timp Comisiei instrucțiunile necesare pentru a merge mai departe cu această idee. Dar, în timp ce drafturile anterioare ale declarației comune, chiar și în dimineața summitului, solicitau în mod explicit oficialilor să prezinte o propunere juridică – un semnal clar că planul avea șanse să devină realitate –, formularea finală a liderilor se limitează la „invită Comisia să prezinte, cât mai curând posibil, opțiuni de sprijin financiar” și amână problema până la următorul summit. Acesta este programat pentru decembrie, dar oficialii nu au exclus posibilitatea unei reuniuni mai devreme.
SĂPTĂMÂNI ÎNTREGI DE NEGOCIERI
Miza părea prea mare pentru De Wever, având în vedere că cea mai mare parte a activelor imobilizate ale Rusiei în Europa sunt deținute de firma financiară Euroclear, înregistrată în Belgia, au explicat diplomații.
El le-a spus în repetate rânduri omologilor săi că operațiunea prezintă riscuri financiare și juridice enorme pentru Belgia.
Un indiciu al încăpățânării lui De Wever este faptul că acesta este implicat și acasă în discuții nesfârșite pentru a ajunge la un acord privind bugetul care să readucă finanțele Belgiei în echilibru.
De Wever a respins un compromis de ultim moment care ar fi prevăzut un limbaj mai ferm în favoarea împrumutului, potrivit a patru oficiali ai UE.
„Am convenit asupra a „ce”, acum trebuie să lucrăm la „cum””, a declarat presei președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.
Confruntați cu asigurările Comisiei că operațiunea financiară prezintă un risc redus, diplomații belgieni au răspuns în cadrul reuniunilor interne ale UE că un avion are șanse reduse să se prăbușească, dar dacă se întâmplă acest lucru, zeci de oameni își pierd viața, potrivit a doi diplomați care au cunoștință despre discuții.
În ultimele săptămâni, oficialii belgieni au solicitat în repetate rânduri Comisiei să evalueze aspectele cele mai sensibile ale împrumutului, în cadrul discuțiilor bilaterale, și au fost indignați când oficialii UE au refuzat să facă acest lucru. „Am impresia că prietenii noștri din Comisie au subestimat complexitatea acestei construcții financiare foarte sofisticate”, a declarat unul dintre diplomații UE. „Această subestimare este motivul pentru care Belgia este îngrijorată”, a punctat el.
Compromisul de ultim moment al UE permite tuturor să-și salveze reputația și îi conferă lui De Wever puterea de a spune „veto” la orice acțiuni viitoare, dacă acestea nu respectă limitele sale.
Dacă „Rusia poate solicita efectiv banii, din orice motiv, banii trebuie să fie disponibili imediat”, a declarat De Wever, adăugând că „încrederea în întregul sistem financiar al Europei” ar fi în joc. „Cine va oferi această garanție? I-am întrebat pe colegii mei: «Voi? Statele membre?»... La această întrebare nu mi s-a răspuns cu un val de entuziasm în jurul mesei”, a dezvăluit liderul belgian.
