Factorii de decizie din Uniunea Europeană au lansat o inițiativă destinată relansării producției interne de magneziu, utilizat în diferite produse din aluminiu și oțel, și există cel puțin trei firme care au proiecte în acest sens, susțin documentele și oficialii citați de Reuters.
Ultimele două mine europene care produceau magneziu, una din Norvegia și cealaltă în Franța, au fost închise în 2001, unul dintre motive fiind și competiția importurilor ieftine din China, scrie Agerpres.
În prezent sunt trei posibile proiecte europene care ar putea produce magneziu în următorii ani, iar două din acestea sunt în România și al treilea este în Bosnia, susține Krzysztof Kubacki, un oficial de la EIT Raw Materials. Aceasta este o organizație finanțată de UE care se ocupă cu implementarea unui plan de acțiune elaborat de UE în 2020 pentru a asigura aprovizionarea blocului comunitar cu minereuri vitale.
Firma Verde Magnesium, susținută de fondul de private Amerocap, vrea să redeschidă o mină de magneziu în zona de vest a României și încearcă să obțină autorizațiile necesare din partea guvernului de la București. Președintele firmei Verde Magnesium este Bernd Martens, fost director de achiziții la constructorul auto german Audi. Verde Magnesium speră că va putea lansa producția până în 2025.
Un document de lucru al Comisiei Europene, consultat de Reuters, pune accentul pe producția locală de magneziu precum și un obiectiv de reducere a dependenței de China, apreciind că va fi nevoie de investiții de până la două miliarde de euro pentru a relua activitatea de rafinare a magneziului în Europa până în 2025.
Acest subiect a devenit unul important pentru Europa, care consumă o cincime din oferta mondială de magneziu, mai ales după ce Occidentul a impus sancțiuni Rusiei, din cauza invadării Ucrainei. Rusia a fost anul trecut al patrulea producător mondial de magneziu, cu producție estimată la 21.000 de tone. Importurile Europei din Rusia sunt modeste iar magneziul nu este pe lista produselor sancționate, dar izolarea Rusiei o exclude ca o posibilă soluție de rezervă în situația în care livrările din China s-ar întrerupe.
Executivul comunitar este îngrijorat că orice scădere a livrărilor din China, care este responsabilă pentru 90% din magneziul consumat de blocul comunitar, ar putea afecta producția de automobile, componente de avioane și alte produse care depind de acest minereu.
Livrările din China au scăzut la finele anului trecut, ceea ce a declanșat un război al prețurilor și a determinat UE să se concentreze pe asigurarea producției interne. În consecință, decidenții de la Bruxelles, care anul trecut au dat prioritate aprovizionării cu magneți de pământuri rare utilizați la producția de vehicule electrice și turbine eoliene, au decis să acorde o prioritate egală și magneziului.
"Magneziul a fost menționat în mod constant ca unul din metalele rare cu cel mai ridicat pericol de aprovizionare dar fără îmbunătățire de-a lungul timpului", se arată în documentul UE, consultat de Reuters. Potrivit acestui document, UE ar trebui să își propună ca, în 2030, să își asigure 15% din necesarul de magneziu de pe plan intern.
Cifrele furnizate de firma de consultanță CM Business Consulting arată că piața magneziului este una relativ mică, producția anuală fiind de aproximativ un milion de tone, comparativ cu piața aluminiului care este de 67 de milioane de tone pe an. În schimb, magneziul joacă un rol vital într-o gamă largă de produse. "Doza de aluminiu așa cum o cunoaștem precum și aripile unui avion Airbus modern nu ar putea exista fără magneziu", subliniază Alan Clark de la CM Business Consulting.
