Tribunalul București a aplicat pedepse cu suspendare sau achitări în cazul medicilor și farmaciștilor de la farmaciile Dona, trimiși în judecată de procurori pentru falsificarea a mii de rețete medicale compensate.
Dosarul a fost trimis de procurori la Tribunalul București în decembrie 2012, fiind finalizat în primă instanță de judecători după opt ani de proces, scrie Agerpres.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Dintre cei 34 de inculpați deferiți justiției, șapte medici și farmaciști au fost condamnați la câte trei ani închisoare cu suspendare și efectuarea a 120 de zile muncă în folosul comunității, pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și uz de fals, însă au fost achitați pentru dare de mită și spălarea banilor.
Este vorba de Wychy-Nessy Prioteasa-Constantinescu (farmacist diriginte și coordonator a 10 farmacii din cadrul lanțului farmaceutic Dona), Geta Vecserdi (farmacist diriginte), Gabriel Sescu (administrator la C.M.), Cristina Daniela Sescu (medic psihiatru), Maria Mirabela Sescu (director adjunct la C.M.), Sorin Gelu Pătrașcu (asociat și administrator la o firmă), Marinela Filoti, conform sursei citate.
Restul inculpaților au fost achitați sau a fost încetat procesul penal împotriva lor deoarece faptele s-au prescris, unii dintre ei primind mici amenzi administrative. Printre aceștia se află Anca Mihaela Solomon (farmacist diriginte), Claudia Elena Șerban (farmacist coordonator zonă pentru 10 farmacii Dona) și Adriana Liliana Craina (director de zonă al lanțului farmaceutic Dona).
De asemenea, judecătorii au respins acțiunea civilă formulată de Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București și Ministerul Sănătății, deoarece prejudiciul a fost achitat de partea responsabilă civilmente - SC Siepcofar SA.
Toate sechestrele puse pe bunurile inculpaților au fost ridicate de instanță.
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Medicii și farmaciștii din acest dosar sunt acuzați că au falsificat 4.000 de rețete medicale, prejudiciul produs Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București fiind de 1,6 milioane lei. Pe unele dintre rețete figurau și numele unor persoane decedate.
Potrivit procurorilor, medicii acuzați în dosar prescriau tratamente pe numele unor pacienți care nu fuseseră consultați, apoi le trimiteau unor farmaciști, care falsificau semnăturile beneficiarilor și le decontau la CASMB, banii fiind spălați prin introducerea într-un circuit comercial licit.
Sumele decontate de la CASMB variau între 30% și 100% din valoarea rețetei, iar pentru activitatea lor farmaciștii obțineau un bonus la salariu, întrucât creșteau vânzările în mod artificial, iar medicii primeau sume cuprinse între 3% și 5% din valoarea respectivei rețete.
Una dintre modalitățile de operare era aceea că farmacistul (de regulă, diriginte de farmacie sau coordonator de zonă) stabilea o legătură cu un medic (specialist sau de familie). În baza înțelegerii cu farmacistul, medicul prescria în mod constant numeroase rețete false cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situație reală, în sensul că rețetele erau eliberate pe numele unor pacienți care nu fuseseră consultați și care nu solicitaseră vreun tratament.
