Consiliul arată că, potrivit Curții Constituționale a României (CCR), astfel de restrângeri ale exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale nu pot fi promovate prin ordonanță de urgență, ci doar prin lege.
Guvernul Bolojan a evitat promovarea măsurilor prin lege, prin angajarea răspunderii în Parlament, tocmai pentru a evita un control de constituționalitate imediat, prin sesizarea CCR de către opoziție.
În cele 59 de pagini de observații, cât întregul text al ordonanței de urgență, Consiliul Legislativ analizează în mare parte amploarea intervențiilor care vizează statutul funcționarului public, prevăzute în Codul administrativ, și reprezintă chiar afectări ale dreptului fundamental la muncă, care nu pot fi promovate prin alt act normativ decât lege ca act al Parlamentului.
În observațiile transmise Guvernului, Consiliul arată însă și că prevederile privind condiționarea cumpărării de imobile sau autovehicul de achitarea taxelor locale și cele privind condiționarea eliberării permisului de conducere de achitarea amenzilor de circulație contravin prevederilor constituționale.
Consiliul se referă explicit la introducerea alin. (52) la art. 159 din Codul de procedură fiscală, ”prin care se preconizează obligația de a prezenta certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor de plată datorate bugetului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază își au domiciliul pentru persoanele care intenționează să dobândească (prin contract de vânzare?) dreptul de proprietate asupra clădirilor, terenurilor și a mijloacelor de transport”.
Astfel, este semnalt că ”soluția preconizată este de natură să aducă atingere dreptului fundamental la proprietate privată prevăzut în Constituție și în art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, accepțiunea noțiunilor de ”bun” și ”proprietate” fiind dezvoltată într-o largă jurisprudență a Curții Europene a Drepturilor Omului”.
Potrivit Consiliului, calea legală lipsită de probleme de natură constituțională este ca autoritatea locală să se îndrepte în instanță împotriva datorinicilor pentru a obține o decizie de executare silită.
”În situația în care potențialul cumpărător nu-și execută obligațiile datorate unității administrativ-teritoriale, de bunăvoie, prin plată, unitatea administrativ-teritorială, în calitate de creditor, în absența constituirii unei garanții reale, rămâne un creditor neprivilegiat care poate obține executarea obligației numai prin executare silită, ordinea distribuirii între creditori fiind stabilită potrivit legii. În acest caz, prin norma preconizată s-ar institui o inegalitate de tratament nejustificată între creditorii neprivilegiați, contrară prevederilor constituționale”, arată Consiliul Legislativ.
În prvința condiționării eliberării permisului de conducere suspendat de achitarea tuturor amenzilor de circulație, Consiliul Legislativ arată că mecanismul instituit prezintă vicii de neconstituționalitate, sub aspectul respectării principiului proporționalității.
”Avem în vedere faptul că stabilirea unor măsuri pentru neplata amenzii contravenționale prin condiționarea exercitării dreptului de a conduce de plata acestora nu ține seama de faptul că suspendarea exercitării acestui drept nu poate avea o natură juridică dublă - de sancțiune contravențională complementară prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, precum și de ”modalitate legală de executare a obligației de plată a creanței”, prevăzută de art. XVII din proiect, în funcție de momentul la care este aplicată și în funcție de conduita contravenientului în ceea ce privește plata amenzii”, subliniază Consiliul.
Conform deciziei Curții Constituționale suspendarea dreptului de a conduce reprezintă o sancțiune pentru unele fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranța circulației rutiere, în scopul asigurării desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și pentru ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public.
”În acest sens, dacă suspendarea exercitării dreptului de a conduce este justificată în cazul săvârșirii anumitor categorii de contravenții rutiere, aplicarea unei măsuri cu același efect, în plus față de executarea acestei suspendări ca sancțiune contravențională complementară, inclusiv pentru neachitarea unor amenzi aplicate pentru contravenții în cazul cărora legea nu o prevede, apare ca depășind cadrul constituțional, chiar dacă dreptul de a conduce, așa cum s-a reținut în jurisprudența Curții Constituționale, nu intră în categoria drepturilor fundamentale.
Cu toate acestea, indirect, aplicarea acestei măsuri poate constitui o restrângere a exercitării altor drepturi - cum ar fi dreptul la muncă sau libertatea economică sau la libera circulație”, a trabnsmis Consiliul Legislativ.
Sursa citată aduagă că în jurisprudența sa Curtea Constituțională a stabilit că restrângerea drepturilor și a libertăților nu se poate realiza decât prin lege.
”Ținând seama de scopul în care ar putea fi instituită o astfel de măsură care afectează dreptul de a conduce, rezultă cu claritate că aceasta nu ar putea reprezenta un mijloc de ”creștere a gradului de colectare a creanțelor locale”, (...) întrucât orice măsură prin care se afectează exercitarea unui drept trebuie să fie într-o legătură directă cu o conduită referitoare la acel drept sau să se înscrie în situațiile în care exercitarea dreptului poate fi restrânsă, prevăzute de art. 53 din Constituție. În caz contrar, s-ar putea considera că legiuitorul ar fi îndreptățit să limiteze arbitrar exercitarea oricărui drept, indiferent pentru care motive. O astfel de posibilitate ar fi de natură să afecteze demnitatea omului, valoare cu statut constituțional, consacrată de alin. (1) alin. (3) din Constituție ca una dintre valorile supreme, astfel încât nu poate fi acceptată”, mai susține Consiliul Legislativ.
Acesta are observații și cu privire la majorarea de 100% a impozitului pentru o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor constatării neregulii, în cazul construcțiilor făcute fără autorizație.
”Este de analizat dacă norma nu are caracter retroactiv în condițiile în care impozitul majorat pentru lucrările realizate fără autorizație de construire se calculează pentru o perioadă de 5 ani începând cu anul următor constatării, constatare care poate fi oricând și în perioada dintre 1 august 2001 — data intrării în vigoare a prezentului proiect.
Astfel, ca exemplu, dacă constatarea existenței unei lucrări realizate fără autorizație de construire s-a realizat în anul 2010, se va calcula un impozit majorat pentru perioada 2011-2016, perioadă deja mult depășită”, atrage atenția Consiliul Legislativ.
Acesta recomandă reformularea textului pentru a se evita o posibilă retroactivitate a acesteia.
Consiliul consideră totodată că prin reducerea la jumătate a cuantumului indemnizației de doctor, ”cunoștințele și activitatea persoanelor vizate sunt duse în derizoriu, nefiind respectat principiul egalității de tratament în expresia sa din art. 6 lit. d) din Legea-cadru nr. 153/2017, principiul importanței sociale a muncii, potrivit căruia salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activității și nivelul studiilor”.
De asemene, stabilirea lunară a indemnizației pentru titlul științific de doctor, ca de altfel, a oricărui element (venit/drept) salarial, printr-o ”verificare lunară a îndeplinirii unor atribuții stabilite prin fișa postului, și nu pe baza unor dispozițiilor legale concrete care prevăd cuantumul salariilor de bază, al sporurilor, compensațiilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor aferente” conduce la imposibilitatea previzionării venitului total lunar, dar și a celui anual, încălcând prevederile art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, sub aspectul principiului securității juridice și al speranței (așteptării legitime).
”Pe de altă parte, semnalăm că stabilirea, chiar și prin lege, pentru deținătorii titlului de doctor a unui set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care în activitatea acestuia este valorificat titlul științific de doctor în mod suplimentar în domeniul pentru care este deținut, atribuții a căror îndeplinire să fie evaluată lunar, este practic imposibilă, deoarece un specialist într-un domeniu, care deține și titlul de doctor folosește pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu toate cunoștințele dobândite pe parcursul formării universitare, postuniversitare sau continue, neputând fi separate cunoștințele și abilitățile atestate prin titlul de doctor, de cele dobândite prin alte modalități de formare”, mai afirmă Consiliul Legislativ.
Acesta atrage atenția și că pervederile cărora indemnizația de handicap și venitul minim de incluziune pot fi executate silit, în vederea plății impozitelor și taxelor locale, aduc atingere unor drepturi fundamentale constituționale, respectiv dreptul persoanelor cu handicap la protecție, respectiv dreptul cetățenilor la un nivel de trai decent, deoarece din indemnizația vizată nu vor mai putea fi asigurate nevoile specifice de bază ale persoanelor cu handicap și ale copiilor cu dizabilități, iar venitul minim de incluziune nu va mai contribui la prevenirea și combaterea sărăciei și a riscului de excluziune socială a familiilor și persoanelor singure aflate în situație de dificultate.
