Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus să poată fi acordate ajutoare de stat pentru a sprijini tranziția industriei europene către energia verde, în condițiile în care economiile americană și chineză primesc subvenții consistente, dar deocamdată UE nu va aloca noi fonduri pentru aceasta, relatează AFP.
Propunerile președintei Comisiei Europene vor fi discutate la summitul UE ce va avea loc la 9-10 februarie la Bruxelles, iar deciziile sunt de așteptat să fie luate în martie, scrie News.ro.
În afară de subvenții, propunerile CE pentru trecerea către o economie prietenoasă cu mediul se referă în principal la redistribuiri de resurse existente, practic o "reîmpachetare" a unor măsuri, ceea ce este de natură să genereze critici.
"Deocamdată, trebuie să lucrăm cu ceea ce avem deja" și să canalizăm acești bani către tehnologiile curate, a declarat Ursula von der Leyen. Totuși, ea a lăsat deschisă posibilitatea de a fi înființat un fond suveran european, care va fi propus înainte de vară și care ar permite "pe termen mediu" să se investească în cercetare sau în capitalul unor companii strategice.
Planul Comisiei prevede o mai mare flexibilitate pentru statele membre în ceea ce privește acordarea de ajutoare firmelor implicate în domeniul energiilor regenerabile (solare, eoliene etc.) și al decarbonizării industriei (hidrogen, electrificare, eficiență energetică etc.). Anumite investiții în instalații noi ar putea fi sprijinite prin "avantaje fiscale".
Bruxelles-ul are în vedere o nouă legislație ce va permite stabilirea de obiective de producție în sectoare-cheie pentru suveranitatea europeană, sprijinirea proiectelor care implică mai multe țări europene, precum și accelerarea și simplificarea autorizațiilor și a finanțărilor.
FRANȚA ȘI GERMANIA, MULȚUMITE
Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, a salutat "propunerile ferme", care sunt în concordanță cu ceea ce vrea și Parisul. Omologul său german a salutat, la rândul său, "o propunere foarte bună".
Cei doi lideri vor merge la Washington pe 7 februarie pentru a negocia ajustări la planul de sprijin protecționist, în valoare de 370 de miliarde de dolari, decis de administrația americană în vara anului trecut. Planul american pune presiune asupra industriei europene, care suferă de ani de zile din cauza practicilor neloiale ale Chinei și se confruntă cu o creștere a facturilor la energie după ce a pierdut accesul la gazul rusesc ieftin din cauza războiului din Ucraina.
Pachetul de măsuri al Ursulei von der Leyen este o încercare de a răspunde la aceste provocări, deși este controversat în rândul celor 27 de state membre și în cadrul Comisiei înseși.
"Cămașa de forță" a subvențiilor naționale a fost deja slăbită la începutul pandemiei, în 2020. Deschiderea și mai mare către subvenții riscă să avantajeze marile țări bogate, în special Germania și Franța, care ar putea favoriza excesiv companiile lor în detrimentul concurenților lor din UE.
"Orice măsură pe care o luăm trebuie să păstreze integritatea pieței unice", a subliniat comisarul pentru concurență, Margrethe Vestager, precizând că relaxările ar urma să fie "temporare" și "țintite".
CONTROVERSE
Pentru a atenua riscul de fragmentare a pieței interne, unele țări, în frunte cu Franța și Italia, solicită noi finanțări comune, cum ar fi fondul suveran. "Dacă aveți ajutor de stat, acesta trebuie să meargă mână în mână cu finanțarea la nivelul UE", a recunoscut președinta von der Leyen.
Această idee este respinsă însă de mai multe țări, precum Germania, Olanda și Suedia, care sunt ostile oricărei creșteri a contribuției lor la bugetul UE. "Poți face politică economică fără să cheltuiești bani", a declarat săptămâna aceasta ministrul german de finanțe, Christian Lindner.
Comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, estimează că UE ar putea avea nevoie de mobilizarea a 350-400 de miliarde de euro pentru a ajuta la înființarea de fabrici cu tehnologii curate în Europa (baterii, panouri solare etc.). În comparație cu resursele disponibile în prezent, ar putea exista un decalaj de 100 de miliarde de euro, ceea ce arată, în opinia sa, că e nevoie să se gândească o nouă finanțare comună, cum ar fi fondul suveran.
Pe termen scurt, Comisia mizează pe mobilizarea fondurilor existente, în special în cadrul planului european pentru relansare, în valoare de 800 de miliarde de euro (NextGenerationEU), cu posibile redistribuiri, pentru a crește ponderea alocată în prezent tranziției ecologice (250 de miliarde de euro).
"Propunerea Comisiei este nimic mai mult decât vin vechi în sticle noi", a comentat Markus Ferber, eurodeputat conservator german.
"Planul Comisiei este necesar, dar nu suficient", a declarat și eurodeputata franceză Valérie Hayer (grupul Renew). "A ne mulțumi cu o reciclare bugetară nu ne va permite să obținem o suveranitate reală", a punctat ea.
