Fabrica de zahăr Luduș a fost vândută de gigantul industrial Tereos, cel mai mare producător de zahăr din Franța și al doilea producător mondial, către antreprenorii români Mihaela Neagu și Daniel Matache.
Mihaela Neagu este director general al Best Achiziții, care a cumpărat în 2021 și Fabrica de Zahăr Bod, relevă datele Profit.ro.
Inițial era relatat că fabrica va fi preluată de reprezentanții unui grup de 400 de fermieri din Transilvania, organizați într-o asociație condusă de fermierul sibian Teodor Aflat. Acesta din urmă spune că a aflat cu surprindere astăzi că fabrica a fost vândută altcuiva, după ce a contractat și credite bancare - vezi mai jos
De ce este important: La începutul anului trecut, gigantul Tereos, cu afaceri anuale de peste 4 miliarde de euro, a confirmat că ia în calcul să renunțe la afacerea din România, cu pierderi mari în ultimii ani, mișcare anunțată de Profit.ro în vara anului 2021.
Reprezentanții unui grup de 400 de fermieri din Transilvania, organizați într-o asociație condusă de fermierul sibian Teodor Aflat, anunțaseră că au reușit preluarea fabricii de zahăr de la Luduș, pregătită să fie închisă de către grupul francez Tereos. Fermierii au participat la negocieri la Luduș cu conducerea franceză a fabricii de zahăr, spunând acum că au reușit să o salveze de la închidere și demolare. Cultivatorii de sfeclă susțineau că au convins grupul francez să le vândă pachetul majoritar de acțiuni.
Gigantul francez Tereos a confirmat ulterior că a ajuns la un acord cu un grup de fermieri români pentru a le vinde acestora fabrica de zahăr din Luduș, dar acum are un alt cumpărător.
”Noi trebuia să fim la București să semnăm contractul și am primit un telefon de la directorul fabricii, care mi-a spus că aceasta a fost vândută altcuiva. Nu mi-au dat detalii cui, cum și nici măcar de ce. Am întrebat care sunt nemulțumirile, dacă putem relua negocierile de unde au rămas și au dat vina pe avocați, nu am primit prea multe explicații.
Suntem și noi șocați, pentru că am făcut descoperiri în bancă, împrumuturi, cultivatorii de sfeclă se bazau pe noi. Nu au fost dispute, doar câteva lucruri care țineau de acte, spre exemplu ne trebuia o hârtie cerută de avocați la dosar că fabrica este funcțională. Mai erau câteva detalii minore care țin de confidențialitatea negocierilor, dar nu au fost probleme majore. Nu știu ce vom face acum, vestea a venit ca un trăznet, ne luptăm de un an aproape. Nu știu ce vom face…”, a fost prima declarație dată de Teodor Aflat, citat de Agrointel.
Fabrica de zahăr din Luduș funcționează din 1960, fiind fosta Întreprindere pentru Industrializarea Sfeclei de Zahăr Luduș – IIS Zahăr Luduș -, denumire schimbată în 1991 în SC Zahărul, și este una din cele 4 fabrici de zahăr care mai există în România (din cele 39 care existau în 1990). La momentul preluării, Zahărul Luduș, denumită ulterior Tereos Romania, avea o cifră de afaceri de 171,6 milioane lei și un profit net de 30,5 milioane lei.
Guvernul analizează acum, conform unui document prezentat de Profit.ro, o serie de acțiuni vizând salvarea, restructurarea și asigurarea competitivitățfi fabricii de zahăr Luduș.
Cnform sursei menționate, în măsura în care fabrica de zahăr Luduș poate fi încadrată în categoria firmelor în dificultate, aceasta poate beneficia de ajutor de stat pentru salvare și/sau restructurare în temeiul Orientărilor Comisiei Europene privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate.
Ajutorul pentru salvare este, prin natura sa, o asistență urgentă și temporară. Obiectivul său principal este de a face posibilă menținerea pe linia de plutire a unei întreprinderi aflate în dificultate pe durata scurtei perioade necesare pentru elaborarea unui plan de restructurare sau de lichidare.
Ajutorul de restructurare implică adesea o asistență mai îndelungată și trebuie să restabilească viabilitatea pe termen lung a beneficiarului pe unui plan de restructurare fezabil, coerent șl de perspectivă, care să permită, în același timp, o contribuție proprie adecvată și o repartizare adecvată a sarcinilor și să limiteze potențialele denaturări ale concurenței.
Prin urmare, acordarea ajutorului trebuie să fie condiționată de punerea în aplicare a planului de restructurare, care trebuie aprobat de către Comisia Europeană.
Potrivit regulamentului european, arată însă sursa citată, este necesară o contribuție semnificativă la costurile de restructurare din resursele proprii ale beneficiarului ajutorului, ale acționarilor sau ale creditorilor acestuia sau ale grupului de întreprinderi din care face parte acesta ori din resursele noilor investitori.
”O contribuție proprie va fi considerată, în mod normal, ca fiind adecvată în cazul în care cuantumul acesteia este de cel puțin 50 % din costurile de restructurare. În circumstanțe excepționale și în cazul unor dificultăți deosebite, care trebuie să fie demonstrate de statul membru, Comisia Europeană poate să accepte o contribuție sub 50 % din costurile de restructurare, cu condiția ca respectivul cuantum al contribuției să rămână însemnat”, arată Guvernul.
Totodată, potrivit reglementărilor europene, aiutoarete de stat pentru salvarea și/sau restructurarea firmelor în dificultate pot fi acordate numai după notificarea acestora la Comisia Europeană și autorizarea acestuia de către forul european.
În România, Tereos a avut ultimul an profitabil în 2013, de atunci înregistrând anual un minus care a oscilat între 4 milioane lei și 27 milioane lei, relevă date analizate de Profit.ro. În 2020 a avut o pierdere de 25,6 milioane lei, la afaceri de 158,8 milioane lei, cu aproape 200 de angajați. Conform presei locale, este a treia cea mai mare pierdere economică din istoria companiei și cel mai redus număr de angajați din istoricul administrativ.
În 2021, compania a avut pierderi de peste 7 milioane lei, tot la afaceri de 158 milioane lei, cu 174 angajați.
Gigantul industrial francez Tereos are circa 50 de fabrici în 13 țări din Europa, America Latină, Africa și Asia, cu aproximativ 20.000 angajați și vânzări anuale de peste 5 miliarde euro.
În 2012, francezii au cumpărat fabrica Zahărul Luduș din România, pentru a deservi clienții industriali din Europa de Est.
