Comisia Europeană recomandă Consiliului European să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, având în vedere rezultatele obținute de cele două țări, după ce Chișinăul și Kievul vor adopta unele reforme esențiale, a anunțat miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În ceea ce privește Georgia, executivul european este de părere că poate primi statutul de țară candidată la aderare.
Comisia este pregătită să raporteze Consiliului până în martie 2024 cu privire la progresele legate de aceste măsuri, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Decizia privind deschiderea negocierilor de aderare va fi luată în luna decembrie de Consiliul European, din care fac parte șefii de stat și de guvern ai UE.
Potrivit raportului Comisiei Europene, Moldova a îndeplinit 6 din cei 9 pași în care i s-a indicat ce se așteaptă de la o țară candidată.
„Moldova a înregistrat progrese importante în ceea ce privește îndeplinirea celor 9 jaloane prevăzute în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Moldovei la UE. A lansat o reformă cuprinzătoare a justiției în urma recomandărilor Comisiei de la Veneția, inclusiv prin evaluarea judecătorilor și procurorilor proeminenți. Țara și-a reformat organismele anticorupție și a crescut numărul de anchete și de condamnări în cazurile de corupție. Moldova a adoptat un plan de acțiune pentru dez-oligarhizare, pe care îl pune în aplicare conform unor termene stabilite. O nouă legislație privind instituirea unui mecanism de confiscare contribuie la combaterea criminalității organizate. Țara a adoptat o strategie privind administrația publică și urmează reforma la toate nivelurile. Aceasta a depus eforturi pentru a-și reforma gestionarea finanțelor publice și a adoptat o legislație pentru a reforma achizițiile publice. Moldova a sporit participarea societății civile la procesul decizional și a consolidat protecția drepturilor omului”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
Ursula von dar Leyen a recunoscut că Moldova se confruntă cu dificultăți fără precedent după invadarea Ucrainei - numărul uriaș de refugiați, inflația, amenințările asupra aprovizionării cu energie, violarea spațiului aerian și multe alte acțiuni ostile hibride din partea Rusiei - însă a precizat că este clară dorința acesteia de a fi membră a familiei europene și a arătat că poate face progrese rapide.
În ceea ce privește Ucraina, „decizia de acordare a statutului de candidat la UE a creat o puternică dinamică de reformă, în ciuda războiului în desfășurare, cu un sprijin puternic din partea populației ucrainene. Guvernul și parlamentul ucrainean au dat dovadă de hotărâre, înregistrând progrese substanțiale în ceea ce privește îndeplinirea celor 7 etape prevăzute în avizul Comisiei Europene privind cererea de aderare a Ucrainei la UE. Ucraina a instituit un sistem transparent de preselecție pentru judecătorii Curții Constituționale și a reformat organismele de guvernanță judiciară. Ea și-a continuat și dezvoltat anchetele și condamnările pentru corupție la nivel înalt și și-a consolidat cadrul instituțional. Ucraina a luat măsuri pozitive în cadrul unui efort mai amplu și sistemic de combatere a influenței oligarhilor. De asemenea, țara și-a demonstrat capacitatea de a înregistra progrese în ceea ce privește alinierea la acquis-ul UE, chiar și pe timp de război” - menționează comunicatul Comisiei.
GEORGIA OBȚINE STATUTUL DE ȚARĂ CANDIDATĂ
În ceea ce privește Georgia, Comisia recomandă acordarea statutului de țară candidată la aderare.
Georgia ceruse acest statut încă din vara anului 2022, odată cu Republica Moldova și Ucraina, dar Comisia, care a acordat acest statut în cazul ultimelor două țări, a decis atunci că Tbilisi trebuie să îndeplinească unele reforme înainte de a convinge că merită să fie candidată la aderarea la UE. „În cazul Georgiei, având în vedere rezultatele obținute, Comisia recomandă Consiliului să acorde Georgiei statutul de țară candidată, cu condiția să se ia o serie de măsuri”, se spune în comunicatul Comisiei Europene.
„În ultimele luni, Georgia a luat măsuri de consolidare a angajamentului cu UE și a accelerat ritmul reformelor. Pentru a aborda cele douăsprezece priorități identificate în avizul Comisiei privind cererea sa de aderare, Georgia a adoptat acte legislative și acțiuni de politică privind egalitatea de gen, combaterea violenței împotriva femeilor și a criminalității organizate, precum și în ceea ce privește luarea în considerare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. A fost propusă o reformă judiciară, deși este încă necesară o reformă holistică a Consiliului Superior al Justiției. Georgia a transmis Comisiei de la Veneția legile, precum și planul său de acțiune pentru dez-oligarhizare, în vederea obținerii unui aviz. A fost adoptată o strategie privind protecția drepturilor omului și se elaborează în prezent un plan de acțiune. A fost încheiat un memorandum de cooperare cu reprezentanții societății civile. Construirea unui consens politic puternic între partide va contribui la ameliorarea polarizării și la accelerarea parcursului său european”, arată Comisia Europeană.
Comisia Europeană a adoptat miercuri Pachetul de extindere 2023, care oferă o evaluare detaliată a stadiului actual și a progreselor înregistrate de Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și, pentru prima dată, Ucraina, Republica Moldova și Georgia pe drumul lor spre aderarea la Uniunea Europeană. Raportul se concentrează pe progresele înregistrate în punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum și pe oferirea de orientări clare cu privire la prioritățile viitoare în materie de reformă. Aderarea este și va rămâne un proces bazat pe merit, care depinde în totalitate de progresele obiective realizate de fiecare țară, menționează comunicatul Comisiei Europene.
„Extinderea este o politică vitală pentru Uniunea Europeană. Completarea Uniunii noastre este o chemare a istoriei, perspectiva naturală a Uniunii noastre. Finalizarea Uniunii noastre are, de asemenea, o puternică logică economică și geopolitică. Extinderile anterioare au demonstrat beneficiile enorme atât pentru țările candidate, cât și pentru UE. Cu toții avem de câștigat", a declarat președinta Comisiei Europene.
BOSNIA-HERȚEGOVINA MAI AȘTEAPTĂ
În ceea ce privește Bosnia și Herțegovina, Comisia recomandă deschiderea negocierilor de aderare odată ce se va atinge gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare. Această țară trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a îndeplini prioritățile-cheie stabilite în avizul Comisiei privind cererea sa de aderare la UE, a anunțat Executivul european.
Comisia Europeană reamintește că va monitoriza în permanență progresele și conformitatea în toate domeniile legate de deschiderea negocierilor și va prezenta un raport Consiliului cel târziu în martie 2024.
„În Bosnia și Herțegovina, statutul de țară candidată de anul trecut a adus o dinamică pozitivă de care aveam mare nevoie. Un nou guvern a fost înființat rapid după alegeri și a început să pună în aplicare reformele, în special prin modificările care introduc controale de integritate în sistemul judiciar. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare. Printre acestea se numără adoptarea unor reforme importante în domeniul statului de drept și al sistemului judiciar, precum și continuarea reformelor constituționale și electorale, care sunt de maximă prioritate pentru a asigura drepturi egale pentru toți cetățenii. De asemenea, este important să se păstreze ordinea constituțională a țării. Măsurile secesioniste și autoritare introduse în entitatea Republika Srpska nu sunt în conformitate cu parcursul UE. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru ca Bosnia și Herțegovina să îndeplinească prioritățile-cheie stabilite în avizul Comisiei privind cererea sa de aderare. Prin urmare, Comisia recomandă deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina odată ce va fi atins gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare”, punctează comunicatul executivului de la Bruxelles.
REFORME STAGNATE ÎN MUNTENEGRU
Progresele în ceea ce privește reformele de aderare la UE au stagnat în mare măsură, deoarece Muntenegru a suferit o polarizare profundă și o instabilitate politică în perioada de raportare, arată raportul Comisiei Europene.
„UE salută constituirea noului parlament și formarea guvernului, de la care ne așteptăm să își demonstreze rapid capacitatea și angajamentul față de parcursul Muntenegrului către UE și să pună în aplicare reformele legate de aderarea la UE. În general, progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare vor depinde de reformele din domeniul statului de drept. Muntenegru continuă să se alinieze pe deplin la politica externă și de securitate comună, menționează executivul european.
SERBIEI I SE CERE SĂ APLICE SANCȚIUNI RUSIEI
Comisia Europeană a constatat că Serbia, care a început negocierile de aderare la UE, a continuat punerea în aplicare a reformelor legate de acest proces, inclusiv în domeniul statului de drept. Serbia a început punerea în aplicare a modificărilor constituționale din 2022 pentru a consolida independența sistemului judiciar și a adoptat o nouă legislație privind mass-media. Punerea în aplicare a acesteia din urmă poate îmbunătăți semnificativ mediul de reglementare. Cu toate acestea, vor fi necesare modificări suplimentare pentru a fi pe deplin în conformitate cu acquis-ul UE și cu standardele europene, atrage atenția CE.
De asemenea, Serbia trebuie să își îmbunătățească, în mod prioritar, alinierea la politica externă și de securitate comună a UE, inclusiv la măsurile restrictive și la declarațiile privind Rusia.
Sunt necesare eforturi suplimentare și angajament politic pentru a pune în aplicare reformele în domeniul statului de drept, consideră executivul european.
Pe de altă parte, Comisia consideră că Serbia a îndeplinit din punct de vedere tehnic criteriile de referință pentru a deschide negocierile în materie de competitivitate și creștere favorabilă incluziunii.
Comisia Europeană cere Serbiei să coopereze pe deplin și să ia toate măsurile necesare pentru a asigura tragerea la răspundere pentru atacul violent asupra poliției din Kosovo din 24 septembrie și pentru atacul asupra KFOR din 29 mai. În ceea ce privește normalizarea relațiilor cu Kosovo, deși s-a ajuns la un acord în cadrul dialogului facilitat de UE, „atât Serbia, cât și Kosovo trebuie să înceapă punerea în aplicare a obligațiilor respective, care sunt obligatorii pentru părți și reprezintă o parte esențială a parcursului lor european”, subliniază Comisia Europeană.
MACEDONIA DE NORD ESTE PE CALEA CEA BUNĂ, DAR MAI ARE DE LUCRU
În Macedonia de Nord, autoritățile au declarat în mod constant că aderarea la UE rămâne obiectivul lor strategic. Macedonia de Nord a continuat să se alinieze pe deplin la politica externă și de securitate comună (PESC) a UE. De asemenea, țara a înregistrat unele progrese în domeniul justiției, libertății și securității, inclusiv în ceea ce privește lupta împotriva criminalității organizate și gestionarea migrației.
În calitate de țară care a deschis negocierile de aderare cu UE, Macedonia de Nord trebuie să obțină rezultate în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor legate de UE, inclusiv în domeniul judiciar, al luptei împotriva corupției și a criminalității organizate, al reformei administrației publice, inclusiv al gestionării finanțelor publice și al achizițiilor publice.
Macedonia de Nord s-a angajat să lanseze și să realizeze cu prioritate modificările constituționale relevante, în vederea includerii cetățenilor care fac parte din alte națiuni.
Procesul de examinare a acquis-ului UE a progresat fără probleme, iar autoritățile au dat dovadă de un nivel ridicat de angajament. În iulie, Comisia a prezentat Consiliului rapoartele de examinare privind un nou grup de "domenii fundamentale" pentru Macedonia de Nord și așteaptă cu interes o monitorizare rapidă, în vederea deschiderii negocierilor pentru aceste domenii până la sfârșitul anului.
ALBANIA PRIMEȘTE NOTE BUNE PENTRU CĂ S-A ALINIAT POLITICII EXTERNE A UE
Albania a continuat să își demonstreze hotărârea de a pune în aplicare reformele UE și de a face progrese în ceea ce privește reformele din cadrul "grupului de domenii fundamentale". Continuarea alinierii depline la PESC a fost, de asemenea, un semnal puternic al alegerii strategice a țării de a adera la UE.
Sunt însă necesare eforturi suplimentare în ceea ce privește libertatea de exprimare, problemele minorităților și drepturile de proprietate, precum și în domenii-cheie ale statului de drept, cum ar fi lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, consideră CE.
Procesul de examinare a acquis-ului comunitar a progresat fără probleme, iar autoritățile au dat dovadă de un nivel ridicat de angajament. În iulie, Comisia a prezentat Consiliului rapoartele de evaluare pentru Albania și așteaptă cu interes să urmeze deschiderea negocierilor de aderare în alte domenii restante până la sfârșitul anului.
KOSOVO - VIZE RIDICATE DE LA 1 IANUARIE 2024
Kosovo și-a menținut angajamentul față de parcursul său european, consideră Comisia Europeană. A continuat să se alinieze în mod voluntar și complet la Politica Externă și de Securitate a UE, inclusiv în ceea ce privește condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și adoptarea de sancțiuni împotriva Moscovei.
În perioada de raportare au fost înregistrate realizări legislative, inclusiv o reformă electorală importantă.
Cu toate acestea, mai sunt necesare eforturi suplimentare, inclusiv în ceea ce privește planul de acțiune privind reformele în domeniul justiției.
La 1 ianuarie 2024, va intra în vigoare liberalizarea vizelor pentru Kosovo.
Situația din nordul Kosovo a fost afectată însă de mai multe crize, cea mai recentă fiind declanșată de atacul violent împotriva poliției kosovare din 24 septembrie 2023.
În ceea ce privește normalizarea relațiilor cu Serbia, deși s-a ajuns la un acord în cadrul dialogului facilitat de UE, atât Kosovo, cât și Serbia nu au început încă punerea în aplicare a obligațiilor respective, care sunt obligatorii pentru părți și reprezintă o parte esențială a parcursului lor european.
TURCIA SE ÎNDEPĂRTEAZĂ DE UE
Turcia, care a început negocierile de aderare la UE încă din 2005, dar care s-a împotmolit pe drum, rămâne, în evaluarea Comisiei Europene, un partener-cheie pentru Uniunea Europeană și o țară candidată, deși negocierile de aderare sunt blocate din 2018, după cum a decis Consiliul European.
Țara nu a inversat tendința negativă de îndepărtare de Uniunea Europeană și a continuat reformele legate de aderare într-o măsură limitată, se arată în raportul de evaluare al Comisiei Europene.
Cooperarea cu Turcia în sectoare de interes comun a continuat însă în domenii esențiale precum combaterea terorismului, economia, energia, securitatea alimentară, migrația și transporturile.
În privința Turciei, Comisia Europeană va prezenta liderilor UE un raport special privind situația actuală a relațiilor cu blocul european. „Ca urmare a sarcinii încredințate de Consiliul European, Înaltul Reprezentant și Comisia vor prezenta în noiembrie un raport Consiliului privind situația actuală a relațiilor UE-Turcia, pe baza instrumentelor și opțiunilor identificate de Consiliul European și în vederea unei abordări strategice și orientate spre viitor”, arată comunicatul Comisiei Europene.
