De zeci de ani, forțele armate ale Austriei, țară neutră, au servit în principal ca o formă de protecție civilă, asistând serviciile de urgență în timpul dezastrelor naturale, precum inundațiile și incendiile forestiere, sau efectuând patrule la frontieră pentru a intercepta imigranții ilegali, mai degrabă decât pentru a opri avansul unor trupe străine.
De ani de zile, țara încearcă să-și consolideze și să-și echipeze mai bine armata, despre care autoritățile au afirmat de mult timp că nu ar fi în măsură să apere teritoriul național împotriva unui atac grav din partea unei puteri externe.
„Condițiile de securitate s-au schimbat fundamental în ultimii ani, luni și săptămâni. Visul unei păci durabile în Europa s-a spulberat odată cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat cancelarul Christian Stocker în cadrul unei conferințe de presă ținută la o cazarmă militară din afara orașului Salzburg.
Au apărut, de asemenea, noi amenințări, printre care atacurile hibride și războiul cibernetic, a spus el, în timp ce se afla alături de liderii celorlalte două partide de la guvernare, după o ședință a cabinetului.
„Aceste evoluții arată clar că Austria trebuie să-și asume într-o măsură mai mare responsabilitatea pentru propriile capacități de autosuficiență și protecție a populației”, a adăugat el.
Austria este înconjurată de opt țări, dintre care toate, cu excepția a două – vecinii occidentali Elveția și Liechtenstein –, fac parte din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. Se învecinează cu Germania și Republica Cehă la nord, cu Italia și Slovenia la sud, precum și cu Slovacia și Ungaria la est.
În prezent, băieții și bărbații austrieci au de ales, de obicei în jurul vârstei de 18 ani, între serviciul militar și o alternativă civilă de nouă luni, în cadrul căreia lucrează de obicei la instituții precum serviciul de ambulanță sau azilurile de bătrâni.
Guvernul a declarat că intenționează să ofere posibilitatea prelungirii așa-numitului serviciu civil cu două luni, pe bază voluntară.
De asemenea, se intenționează trecerea la un model de serviciu militar bazat pe rezerviști, în cadrul căruia recruții trebuie să efectueze exerciții de perfecționare în termen de 10 ani de la serviciul inițial. Pentru a spori atractivitatea serviciului militar, sunt prevăzute beneficii, precum zile de concediu și aproape dublarea remunerației, la 1.000 de euro pe lună.
Realizarea acestor schimbări va necesita însă adoptarea unei legi cu o majoritate de două treimi în parlament, pentru care guvernul are nevoie de sprijinul opoziției, reprezentată de Verzi, sau al Partidului Libertății, de extremă dreapta. Discuțiile în acest sens nu au început încă.
Și Germania accelerează reînarmarea
Cabinetul cancelarului Friedrich Merz a aprobat, luni, proiectul de buget pentru 2027, împreună cu repere fiscale până în 2030.
Incluzând ajutorul militar pentru Ucraina, cheltuielile pentru apărare vor depăși 150 de miliarde de euro anul viitor și vor crește la peste 190 de miliarde de euro până în 2030, potrivit ministerului german al Finanțelor.
Creșterea cheltuielilor pentru apărare pune Germania pe drumul cel bun pentru a-și îndeplini noul obiectiv asumat în cadrul NATO, privind cheltuieli anuale de 3,5% din produsul intern brut pentru apărare începând cu 2029, și întărește argumentul aliaților SUA legat de majorarea sprijinului financiar în cadrul alianței.
Liderii NATO își vor susține poziția în fața Donald Trump în timpul summitului de două zile care începe marți în capitala Turciei, Ankara.
“Nu putem apăra Germania împotriva lui Putin și să menținem, în același timp, un buget echilibrat”, a declarat ministrul de finanțe, Lars Klingbeil, într-un comunicat înainte de prezentarea proiectului de buget pe 2027.
Pacea în Europa este amenințată, iar Germania trebuie să compenseze eșecul său de a investi mai mult în apărare “în cel mai scurt timp posibil”, a precizat Klingbeil.
Germania, care ani de zile nu a îndeplinit obiectivele de referință ale NATO în materie de cheltuieli, s-a orientat rapid către reînarmare după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Coaliția lui Merz a scutit, efectiv, cheltuielile pentru apărare de restricțiile constituționale privind datoria la preluarea mandatului anul trecut, deschizând calea pentru ca țara să construiască cea mai mare armată din Europa.
Această mișcare va permite guvernului să își asume împrumuturi noi nete în valoare de 587 de miliarde de euro între 2027 și 2030, conform estimărilor Ministerului de Finanțe.
Cheltuielile de bază pentru apărare sunt proiectate să ajungă la 2,8% din PIB în acest an, au declarat oficialii ministerului. Dincolo de aceasta, fondurile pentru Serviciul Federal de Informații, securitatea cibernetică și protecția civilă sunt estimate la aproximativ 9 miliarde de euro pe an în următorii ani.
Ajutorul militar pentru Ucraina se va ridica la 11,5 miliarde de euro în acest an și anul viitor, înainte de a scădea la 8,5 miliarde de euro anual începând cu 2028.
Proiectul de buget a fost elaborat în timp ce coaliția lui Merz promovează un set amplu de reforme ale sistemului public de pensii, o revizuire a impozitului pe venit și măsuri pentru a acoperi deficitul tot mai mare de cheltuieli din sistemul de sănătate.
Pe măsură ce cheltuielile pentru securitate cresc vertiginos, Klingbeil a stabilit obiective de economii pentru ministere, precum și reduceri ale subvențiilor acordate de stat.
Măsurile de reformă presupun reduceri de cheltuieli în domeniul sănătății, al îngrijirii pe termen lung, al ajutoarelor pentru locuințe și al măsurilor climatice, inclusiv programe dedicate tranziției către neutralitatea climatică.
Guvernul va transfera aproximativ 3 miliarde de euro alocate acțiunilor climatice din fondul național pentru climă și transformare în bugetul federal de bază, potrivit unor persoane familiarizate cu planurile.
Alte măsuri includ creșterea accizelor la alcool și tutun și introducerea unei noi taxe pe plastic. Se așteaptă ca acestea să genereze peste 2 miliarde de euro, pentru a ajuta la acoperirea deficitelor bugetare, încurajând în același timp comportamentele mai sănătoase în rândul consumatorilor, au precizat sursele Bloomberg.
Bugetul pentru 2027, care trebuie aprobat de ambele camere ale parlamentului până la sfârșitul anului, se ridică la 555 de miliarde de euro și include împrumuturi noi nete de 118,7 miliarde de euro.
Plățile cu dobânzile sunt estimate la puțin sub 42 de miliarde de euro anul viitor și se așteaptă să se dubleze la 81 de miliarde de euro până în 2030.
