Programul va fi finanțat de Ministerul Sănătății și va fi implementat prin unități sanitare publice care au sau vor avea în structură secții sau compartimente de stomatologie.
„În România există spitale care și-au exprimat dorința de a dezvolta intervenții stomatologice în regim ambulatoriu sau de spitalizare de zi, inclusiv cu anestezie generală, atât pentru copii, cât și pentru adulți”, spune ministrul Sănătății.
Prin programul AP-Stoma vor putea fi finanțate:
- medicația, materialele și instrumentarul necesar tratamentelor stomatologice, inclusiv pentru intervenții sub anestezie generală
- analizele și investigațiile imagistice necesare evaluării și monitorizării pacienților
- echipamente medicale esențiale: unituri dentare, radiologie și imagistică, sterilizare, bloc operator, ATI, laborator etc
- consumabile, materiale de protecție și investigații auxiliare
- service-ul și mentenanța aparaturii medicale, în condiții clare de siguranță și autorizare.
„Este un pas necesar pentru ca tratamentul stomatologic să nu mai fie un privilegiu, ci un serviciu medical accesibil în sistemul public, acolo unde este nevoie de el”, adaugă ministrul Sănătății.
Românii cu resurse financiare limitate se confruntă de peste trei ori mai des cu lipsa îngrijirilor stomatologice necesare
Potrivit unui raport Eurostat, în România există o diferență semnificativă între persoanele aflate în risc de sărăcie și restul populației atunci când vine vorba de accesul la tratamente dentare.
Astfel, aproape jumătate dintre românii vulnerabili din punct de vedere economic (43,5%) nu au putut să meargă la dentist, în timp ce doar aproximativ una din opt persoane (12,6%) din afara acestui grup a avut aceeași problemă.
În 2024, 6,3% dintre persoanele cu vârsta de 16 ani sau mai mult din UE care aveau nevoie de îngrijiri stomatologice au raportat că nu au putut să le primească din motive financiare, din cauza listelor lungi de așteptare sau a distanței față de furnizorii de servicii dentare.
Dintre țările UE, ponderea persoanelor cu nevoi stomatologice nesatisfăcute a fost cea mai mare în Grecia (27,1%), Letonia (16,5%) și România (16,2%).
La polul opus, cele mai reduse ponderi s-au consemnat în Malta (0,4%), Germania (0,9%) și Croația (1,1%). Datele Eurostat arată că ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie care nu au beneficiat de îngrijirile stomatologice de care aveau nevoie este semnificativ mai mare, de 13,7%, comparativ cu 5,1% în cazul celor care nu se aflau în risc de sărăcie.
Această situație se înregistrează în toate țările membre UE.
Cele mai mari diferențe în raportarea nevoilor stomatologice nesatisfăcute au fost observate în România, unde 43,5% dintre persoanele expuse riscului de sărăcie au raportat astfel de nevoi nesatisfăcute comparativ cu 12,6% dintre cele care nu sunt expuse riscului de sărăcie, un decalaj de 30,9 puncte procentuale.
Și în Grecia, 52,8% dintre persoanele expuse riscului de sărăcie au raportat nevoi stomatologice nesatisfăcute comparativ cu 22,7% dintre cele care nu sunt expuse riscului de sărăcie, un decalaj de 30,1 puncte procentuale. Diferențe mari s-au înregistrat și în Letonia (24,5 puncte procentuale) și Portugalia (20,5 puncte procentuale).
În schimb, Germania (1,3 puncte procentuale), Malta (1,5 puncte procentuale) și Polonia (1,7 puncte procentuale) au înregistrat cele mai mici decalaje între ratele de nevoi stomatologice nesatisfăcute în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie și al celor care nu sunt expuse problemelor financiare, se mai arată în raport.
