Liderii Uniunii Europene au decis să o propună pe Ursula von der Leyen, provenind din familia politică de centru-dreapta, pentru un al doilea mandat de cinci ani în fruntea Comisiei Europene și l-au ales pe socialistul portughez Antonio Costa ca viitor președinte al Consiliului European, relatează Reuters și AFP.
De asemenea, liderii europeni au căzut de acord ca liberala estoniană Kaja Kallas să fie viitorul șef al afacerilor externe ale UE, în locul spaniolului Josep Borrell, scrie News.ro
Președintele în exercițiu al Consiliului European, Charles Michel, a anunțat aceste nominalizări pe rețelele sociale. "Misiune îndeplinită! Consiliul European a reușit", a declarat Charles Michel, actualul președinte al organismului.
Premierul ungar Viktor Orban a votat împotriva lui von der Leyen și Kallas, au declarat diplomați UE citați de Reuters. De asemenea, premierul Italiei, Giorgia Meloni, s-a abținut de la votul pentru von der Leyen, dar a votat împotriva lui Costa și Kallas pentru funcțiile lor, au declarat aceștia.
Socialistul Antonio Costa își va exercita funcția de la 1 decembrie anul acesta până la 31 mai 2027, potrivit Reuters, ceea ce înseamnă că mandatul a fost împărțit în jumătate, așa cum doreau cei din PPE, partidul de centru-drepta, câștigător al alegerilor pentru Parlamentul European.
În urma discuțiilor privind politica externă, Ucraina și Orientul Mijlociu, precum și problemele de apărare, șefii de stat și de guvern au aprobat "agenda strategică", care stabilește prioritățile blocului comunitar pentru următorii cinci ani.
Pachetul de lideri reprezintă o continuitate la vârful blocului comunitar cu aproximativ 450 de milioane de locuitori, grupurile centriste pro-UE păstrând posturile de conducere în ciuda unei creșteri a extremei drepte la alegerile pentru Parlamentul European de la începutul acestei luni. Trioul a obținut un sprijin larg.
În ceea ce o privește, premierul italian Giorgia Meloni a declarat pe X că a decis să nu susțină lista liderilor "din respect pentru cetățeni și pentru indicațiile care au venit de la acești cetățeni în timpul alegerilor".
REACȚIILE NOMINALIZAȚILOR
Într-un scurt discurs, von der Leyen le-a mulțumit liderilor care au sprijinit-o și a declarat că va solicita acum sprijinul Parlamentului.
Pachetul de conducere este echilibrat atât din punct de vedere politic, cât și geografic. Von der Leyen provine din familia de centru-dreapta, Costa este de centru-stânga, iar Kallas din grupul liberal al Europei.
"Aceasta este o responsabilitate enormă în această perioadă de tensiuni geopolitice. Există un război în Europa, dar există, de asemenea, o instabilitate în creștere la nivel global", a declarat Kallas reporterilor.
La rândul său, Antonio Costa a transmis că va fi "pe deplin angajat în promovarea unității între cele 27 de state membre" din noul său rol.
DEZBATEREA PRIVIND APĂRAREA
În cadrul summitului, UE a semnat, de asemenea, un acord de securitate cu Ucraina, a dezbătut modul de consolidare a apărării UE împotriva Rusiei și a convenit asupra priorităților strategice ale blocului pentru următorii cinci ani.
Acordul de securitate cu Ucraina subliniază sprijinul UE pentru Kiev, care luptă împotriva invaziei Moscovei pentru al treilea an. În ciuda ascensiunii extremei drepte în alegerile europene, a incertitudinii create de alegerile anticipate din Franța și de votul prezidențial din SUA din noiembrie, acordul stabilește angajamentul UE de a ajuta Ucraina în nouă domenii ale politicii de securitate - inclusiv livrări de arme, formare militară, cooperare în industria de apărare și deminare. "Aceste angajamente vor ajuta Ucraina să se apere, să reziste destabilizării și să descurajeze viitoarele acte de agresiune - o dovadă mai concretă a hotărârii de nezdruncinat a UE de a sprijini Ucraina pe termen lung", a declarat Charles Michel.
Liderii și-au reiterat angajamentul de a sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar, subliniind că "Rusia nu trebuie să învingă" și că Ucraina trebuie să recupereze teritoriile anexate de Moscova.
Războiul din Ucraina a scos însă la iveală lipsa de pregătire a UE pentru un conflict, deoarece blocul se luptă să furnizeze Kievului suficiente arme împotriva Rusiei, ceea ce a determinat apeluri pentru o mai mare coordonare la nivelul UE a sistemelor de apărare și a investițiilor în industriile de apărare.
Diplomații au declarat că von der Leyen a spus la summit că, între 1999 și 2021, UE a crescut cheltuielile pentru apărare cu 20%, China cu 600% și Rusia cu 300%, asta înainte de creșterea masivă a cheltuielilor militare ale Moscovei după invazia sa din Ucraina în 2022. Potrivit diplomaților, von der Leyen le-a spus liderilor că UE trebuie să investească 500 de miliarde de euro în apărare în următorii 10 ani. Opțiunile de finanțare variază de la contribuții naționale, fluxuri dedicate - resurse proprii ale UE - și împrumuturi comune, a precizat von der Leyen.
Investițiile în apărare fac parte din "agenda strategică" a UE asupra căreia liderii doresc să ajungă la un acord înainte de dineul de joi - un document care indică instituțiilor UE pe ce doresc guvernele europene să se concentreze în perioada 2024-2029.
În afară de apărare, agenda prevede o UE mai competitivă pentru a rezista presiunii economice din partea Chinei și a Statelor Unite și pregătirea blocului pentru extinderea care ar include Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest.
CE URMEAZĂ ACUM
Liderii UE au aprobat, așadar, joi, un al doilea mandat de cinci ani pentru Ursula von der Leyen în calitate de președinte al Comisiei Europene. Acum, politicianul german de centru-dreapta se confruntă cu un vot pe muchie de cuțit în Parlamentul European. Chiar și aliații săi de partid recunosc că va fi o provocare mai mare decât nominalizarea din partea liderilor.
Atunci când Parlamentul format din 720 de deputați europeni se va reuni la mijlocul lunii iulie, Ursula von der Leyen va trebui să convingă cel puțin 361 de europarlamentari să voteze pentru ea în cadrul unui vot secret. Actuala coaliție formată din socialiști, liberali și propria sa grupare de centru-dreapta deține puțin sub 400 de locuri. Unii analiști au avertizat însă că în jur de 10% dintre aleșii acestei coaliții ar putea să nu voteze pentru von der Leyen, ceea ce ar plasa-o chiar în jurul pragului de 361 de voturi.
Votul ar putea avea loc începând cu 18 iulie, scrie POLITICO.
În 2019, când von der Leyen era un ministru german al apărării afectat de criză, chemată să preia cea mai puternică funcție din UE, ea a reușit să treacă de Parlamentul European cu doar nouă voturi în plus față de minimul necesar. De data aceasta, ea are un palmares dovedit, însă multe dintre partidele care au susținut-o atunci - cum ar fi partidul naționalist polonez Lege și Justiție - nu o vor mai face acum.
Pentru a avea succes de data aceasta, ea va trebui să facă un calcul politic aproape imposibil: Rămâne alături de cele trei partide de centru, se îndreaptă spre stânga, spre Verzi, sau își lărgește susținerea prin includerea unor părți ale grupului de extremă dreapta, din care face parte Giorgia Meloni? Joi seara, premierul italian s-a abținut de la a vota pentru von der Leyen.
Toate cele trei strategii prezintă riscuri, potrivit POLITICO. Este puțin probabil ca acoperirea mizelor și menținerea unei coaliții restrânse să îi ofere lui von der Leyen cifrele de care are nevoie. Împreună, Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta, socialiștii și democrații și grupul liberal Renew au puțin sub 400 de locuri. Aceasta este o majoritate incomod de îngustă, mai ales având în vedere că părți ale coaliției - de la republicanii francezi la Fianna Fáil irlandez - au declarat deja că nu vor vota pentru ea.
Aducerea Verzilor este, de asemenea, un pariu riscant. După cinci ani în care s-au opus în mare măsură lui von der Leyen, Verzii cer acum să facă parte din majoritatea care o susține și să aibă astfel șansa de a influența legislația, deși au pierdut locuri. Dar, deși aducerea Verzilor ar fi pe placul socialiștilor și al unora din Renew, aceasta i-ar îndepărta aproape sigur pe alții din propria bază de putere de centru-dreapta a lui von der Leyen, în special puternicii creștin-democrați germani.
Totuși, cea mai riscantă strategie ar fi să o curteze pe Meloni și, probabil, alte părți ale grupului Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), care se află acum pe locul al treilea în Parlamentul European, după ce au devansat Renew în acest loc influent. Cancelarul german Olaf Scholz nu a dorit în mod deliberat să o implice pe Meloni în negocierile dintre cei șase negociatori politici de vârf, au subliniat oficialii UE. Acest lucru se potrivește cu ceea ce s-a întâmplat în Parlament, unde socialiștii și Renew au stabilit o linie roșie: dacă vor simți că von der Leyen încheie o înțelegere cu Meloni, o vor scoate din joc.
Von der Leyen, care a avut deja întâlniri individuale cu liderii parlamentari socialiști și liberali, va veni în fața celui mai înalt organism politic al Parlamentului European pe 2 iulie pentru o rundă de discuții cu ușile închise cu liderii grupurilor.
Următoarele câteva săptămâni vor fi dominate de negocierile pe care le va purta cu deputații europeni de rang înalt cu privire la așa-numitele sale orientări politice, care vor constitui baza agendei sale politice.
În cazul în care nu va fi aleasă în urma votului secret, chiar și cu un singur vot, Consiliul European are la dispoziție o lună pentru a delibera și a propune un candidat, ceea ce ar fi fără precedent și ar putea declanșa o criză politică.
Dacă va fi numită pentru un nou mandat, atunci va putea discuta cu guvernele naționale despre cine va fi comisarul fiecărei țări, deși, în mod neoficial, țările au început deja să pledeze pentru numele și portofoliile pe care le doresc.
Este de așteptat ca von der Leyen să solicite din nou două opțiuni din partea fiecărui guvern, o femeie și un bărbat. Depinde de ea cum să distribuie portofoliile. Data trecută, ea a provocat consternare în stânga spectrului politic prin crearea unui portofoliu pentru modul de viață european, un rol deținut de comisarul grec Margaritis Schinas. Este de văzut, de asemenea, dacă vor mai exista vicepreședinți executivi ai Comisiei sau aceștia vor fi eliminați în favoarea unei structuri mai plate.
Fiecare comisar se va confrunta, la rândul său, cu o examinare dură în Parlamentul European, iar apoi întregul Colegiu al comisarilor - care o include pe Kaja Kallas, aleasă pentru funcția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe - trebuie să fie votat de o majoritate a deputaților europeni, într-un vot care nu va fi secret.
În ceea ce îl privește pe António Costa, care va deveni președinte al Consiliului European cel puțin până în iunie 2027, acesta poate răsufla puțin mai ușurat, deoarece nu are nevoie de sprijinul Parlamentului.
