În România, anticorupția a început să se manifeste târziu și să obțină rezultate palpabile și mai târziu. Practic, s-a început după ce criza financiară și economică deja se terminase. Iar criza a fost un moment de climax al jafului, într-o vreme în care se pleda pentru austeritate pentru "căței", ridicându-se în schimb în slăvi cheltuielile publice pentru firme de partid, botezate "investiții de stat" menite să salveze economia.
"O altă dimensiune în care România a contribuit la parteneriatul nostru puternic este întărirea instituțiilor democratice, inclusiv a celor juridice, și lupta din ce în ce mai de succes împotriva corupției. România a devenit cu adevărat un model regional în termenii luptei anticorupție. Este rezultatelor unor decizii și investiții făcute pe parcursul a mai mulți ani. Alte țări din sud-estul Europei vin spre România pentru sfaturi și consultări despre cum să își structureze propriile eforturi împotriva corupției și este datorită palmaresului puternic și credibil al României în propria luptă anticorupție. Acum trebuie accentuată și prevenirea corupției", a declarat ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, într-un interviu acordat News.ro.
Sună bine laudele partenerului strategic, dar mai importante sunt efectele în economie. Atunci când se fură mai puțin, scade deficitul bugetar și avem impresia că se majorează PIB-ul. Iar atunci când scade deficitul bugetar, se reduce și presiunea fiscală asupra economiei reale (vezi reducerea TVA, dar și alte măsuri similare), scade gradul de îndatorare, atât cel al sectorului, cât și cel al sectorului privat, iar investițiile sunt mai bine direcționate spre cererea reală a pieței și a consumatorilor, nu spre buzunare ocrotite politic.
Toate bune și frumoase, dar de fapt, cu anticorupția, tot ceea ce am reușit să facem a fost să nu ne sufocăm de tot, să respirăm mai normal, mai puțin sacadat. De săraci suntem tot săraci, și nu de ieri de azi. Iar adevărata întrebare este: cum ar fi stat lucrurile dacă nu s-ar fi furat atât de mult, timp de atâția ani? Unde am fi fost acum din punct de vedere economic?
Și mai e ceva: avem creștere economică, dar aceasta nu se redistribuie în societate. Și nu vorbim de redistribuția socialistă, planificată de sus, paternalist prin măsuri așa-zis sociale, ci de redistribuția naturală, prin creșteri salariale care să reflecte sporuri de productivitate. S-ar putea ca mediul economic să nu fie încă suficient de prietenos. Anticorupția nu poate face totul. DNA poate opri și preveni jaful la achiziții publice, dar nu poate reduce povara fiscală asupra salariilor.
