De Emmanuel Macron (președintele Franței), Paul Kagame (președintele Rwandei), Cyril Ramaphosa (președintele Africii de Sud) și Macky Sall (președintele Senegalului)
Pandemia COVID-19 ne-a învățat că nu mai putem trata crizele aparent îndepărtate ca probleme ce nu ne interesează. Ceea ce se întâmplă punctual oriunde în lume poate afecta oamenii de pretutindeni. De aceea este atât de importantă abordarea impactului și a moștenirii lăsate de pandemie în Africa.
Deși Africa a suferit mai puține cazuri și decese de COVID-19 decât alte zone ale lumii, impactul pandemiei asupra continentului ar putea fi mai puternic, adânc înrădăcinat și destabilizator pentru întreaga planetă. Într-un singur an, pandemia a oprit brusc un sfert de secol de creștere economică constantă, a perturbat lanțurile valorice și a provocat o salt fără precedent al inegalității și a sărăciei.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Dar nu numai Africa riscă să piardă oportunitatea de a ieși din criza COVID-19. Economia globală ar putea pierde unul dintre viitorii ei factori de creștere.
Africa are tot ce este necesar pentru a depăși criza produsă de pandemie și a conduce lumea către un nou ciclu de creștere durabilă: tineri întreprinzători și inovatori, resurse naturale care pot fi puse la dispoziția unei baze industriale locale și un extrem de ambițios proiect de integrare continentală. Dar Africa nu are instrumentele necesare pentru a-și reveni dintr-o criză pe cât de neașteptată pe atât de uriașă.
În timp ce Fondul Monetar Internațional estimează că țările africane vor avea nevoie de o finanțare suplimentară de 285 miliarde de dolari până în 2025, nu există un plan sau mecanism de redresare în vigoare pentru a asigura aceste resurse. În timp ce alte regiuni înregistrează deja semne de rapidă redresare economică, incapacitatea Africii de a combate cu aceleași pârghii pandemia ar putea alimenta o criză economică și socială care le va refuza tinerilor oportunitățile de care au nevoie și pe care le merită.
Solidaritatea internațională a început să dea rezultate la scurt timp după ce a început pandemia. Plățile pentru serviciile datoriei pentru cele mai sărace țări au fost suspendate în cadrul G20 și a fost pusă la dispoziție asistență financiară excepțională de la FMI, Banca Mondială și alți donatori, inclusiv Europa.
Dar instituțiile care au susținut zeci de ani solidaritatea internațională își ating acum limitele. Acestea au fost slăbite pe termen scurt de inegalități uriașe în ceea ce privește accesul la vaccinuri. Sunt vlăguite și de divergențele economice majore, pe care nicio măsură de urgență nu pare capabilă să le oprească.
De aceea este nevoie de un nou cadru, un New Deal ambițios și îndrăzneț. Și primul test al acestei inițiative trebuie să fie accesul la vaccinurile COVID-19. Prin intermediul COVAX, pilonul de vaccin dezvoltat de “Access to COVID-19 Tools (ACT) Accelerator” de către comunitatea internațională și de către grupul de lucru pentru achiziționarea vaccinurilor din Africa, sute de milioane de doze vor fi livrate în acest continent în lunile următoare. Dozele precomandate de vaccinuri sunt împărțite prin canale multilaterale, protecția lucrătorilor din domeniul sănătății fiind prioritatea principală.
Dar nu este suficient. Vaccinarea este cea mai importantă politică economică a lumii în acest moment: beneficiile sale sunt măsurate în trilioane (mii de miliarde), iar costurile sale în miliarde. Este cea mai rentabilă investiție pe termen scurt. Prin urmare, trebuie să mobilizăm instrumente financiare inovatoare pentru a crește finanțarea pentru Accelerator ACT, pentru a atinge obiectivul de acoperire a vaccinării din Africa, stabilit la 60-70% de către Centrele Africane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor. Facem apel la FMI să recunoască utilizarea drepturilor speciale de tragere (DST, “moneda” Fondului) pentru finanțarea acestui efort.
Mai mult, așa cum afirmă Declarația de la Roma a Summitului Global pentru Sănătate, care a avut loc pe 21 mai, cheia pentru combaterea pandemiilor viitoare este transferul nu numai al licențelor, ci și al expertizei către producătorii de vaccinuri din țările în curs de dezvoltare. În așteptarea încheierii unui acord privind proprietatea intelectuală în curs de negociere la Organizația Mondială a Comerțului, Africa trebuie să poată produce vaccinuri utilizând tehnologia ARN mesager (ARNm) și să încheie un acord, în cadrul OMC, cu privire la aspectele legate de comerț ale regimului drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS). Odată cu impulsul summitului de la Paris pentru liderii africani, europeni și financiari, desfășurat pe 18 mai, astfel de parteneriate de producție vor fi finanțate și vor continua în următoarele luni.
A doua componentă a unui New Deal pentru Africa este investiția pe scară largă în sănătate, educație și lupta împotriva schimbărilor climatice. Trebuie să permitem Africii să separe aceste cheltuieli de cheltuielile pentru securitate și investiții în infrastructură, împiedicând continentul să cadă într-un nou ciclu de datorii excesive. Pe termen scurt, în ciuda succesului spectaculos al anumitor țări africane în exploatarea piețelor internaționale de capital, creditorii privați nu vor furniza resursele financiare necesare.
Africa are nevoie de un puternică “injecție” de încredere. Summitul de la Paris ne-a permis să consolidăm un acord privind o nouă alocare a DST de 650 miliarde dolari, din care 33 miliarde dolari vor fi destinate țărilor africane. Acum vrem să mergem și mai departe cu două angajamente voluntare.
În primul rând, avem nevoie de un angajament din partea altor țări pentru a mobiliza o parte din alocația lor DST pentru Africa. Ca prim pas, această redirecționare a resurselor ar permite eliberarea unui prag inițial de 100 de miliarde de dolari pentru Africa (și țările vulnerabile din alte părți).
În al doilea rând, instituțiile africane trebuie să fie implicate în utilizarea acestor DST pentru a sprijini redresarea și progresul continentului către atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă din 2030. Acest lucru, la rândul său, poate deschide calea pentru o revizuire a arhitecturii noastre financiare internaționale care să acorde o pondere mai mare instituțiilor africane.
Facem apel la toți membrii comunității internaționale să își asume acest dublu angajament.
În cele din urmă, trebuie să ne concentrăm asupra principalului atu al Africii: dinamismul său antreprenorial. Întreprinderile foarte mici, mici și mijlocii ale continentului sunt linia de salvare a viitorului pentru femeile și tinerii africani, dar sectorul privat este prizonier sub-finanțării și al relațiilor informale de afaceri. Acesta este motivul pentru care trebuie să ne concentrăm pe îmbunătățirea accesului antreprenorilor africani la finanțare, vizând cele mai importante faze ale proiectelor lor, în special demararea acestora.
Scopul summitului de la Paris a fost de a obține un acord cu privire la patru obiective: accesul universal la vaccinurile COVID-19, inclusiv prin producția în Africa; consolidarea pozițiilor și rolurilor instituțiilor pan-africane în cadrul unei noi arhitecturi financiare internaționale; relansarea investițiilor publice și private; și sprijinirea finanțării la scară largă a sectorului privat african. Sarcina noastră în lunile următoare va fi să promovăm aceste obiective în forurile internaționale și ca parte a viitoarei perioade de șase luni când Franța va deține președinția Consiliului Uniunii Europene.
Acest comentariu este semnat și de António Costa, prim-ministru al Portugaliei; Pedro Sánchez Pérez-Castejón, prim-ministru al Spaniei; Alexander De Croo, prim-ministru al Belgiei; Charles Michel, președintele Consiliului European; Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene; Mohammed bin Salman, prințul moștenitor al Arabiei Saudite; Mohammed bin Zayed, prințul moștenitor al Emiratului Abu Dhabi; Félix Antoine Tshisekedi Tshilombo, președintele Republicii Democrate Congo și președinte al Uniunii Africane; Faure Gnassingbé, președintele Togo; Alassane Ouattara, președinte al Coastei de Fildeș; Abdel Fattah el-Sisi, președintele Egiptului; Filipe Nyusi, președintele Mozambicului; Muhammadu Buhari, președintele Nigeria; Roch Marc Christian Kaboré, președintele Burkina Faso; Azali Assoumani, președintele Comorelor; Nana Akufo-Addo, președintele Ghana; João Lourenço, președintele Angolei; Sahle-Work Zewde, președintele Etiopiei; Mohamed Ould el Ghazouani, președintele Mauritaniei; Kaïs Saïed, președintele Tunisiei; Bah N’Daw, fost președinte al Mali; Mohamed Bazoum, președintele Nigerului; Albert Pahimi Padacke, prim-ministru al Ciadului; Abdalla Hamdok, prim-ministru al Sudanului; Denis Sassou Nguesso, președintele Republicii Congo; Patrice Talon, președintele Beninului; Paul Biya, președintele Camerunului; și Moussa Faki, președintele Comisiei Uniunii Africane.
Drepturi de autor: Project Syndicate, 2021.www.project-syndicate.org
Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro
