Recent, Comisia Europeană și-a prezentat viziunea cu privire la un „deceniu digital” european. Prin obiective de politică pentru 2030 axate pe cele patru chestiuni esențiale, și anume competențele, infrastructura și capacitățile, serviciile publice și digitalizarea întreprinderilor, Uniunea Europeană își propune să se situeze în avangarda revoluției digitale de astăzi.
Pentru a garanta că tehnologia oferă cetățenilor și întreprinderilor capacitățile necesare pentru a construi o societate mai prosperă și mai favorabilă incluziunii, vom avea nevoie de piețe deschise și competitive. Întreprinderile de toate dimensiunile trebuie să aibă șanse egale de a inova și de a-și pune produsele și serviciile la dispoziția consumatorilor.
Dintr-o perspectivă mai largă, digitalizarea este în prezent esențială pentru consolidarea rezilienței economice și societale și pentru exercitarea unei influențe la nivel mondial. Viitorul nostru comun prinde deja contur în domeniul digital. Într-o lume marcată de concurență geopolitică pentru supremația tehnologică, trebuie să ne asigurăm că viziunea UE asupra digitalizării – bazată pe societăți deschise, pe statul de drept și pe libertățile fundamentale – se dovedește mai valoroasă decât cea a sistemelor autoritare care utilizează tehnologiile digitale drept instrumente de supraveghere și de represiune.
Prin consolidarea propriilor capacități, UE poate contribui la îndreptarea transformării digitale a lumii în direcția cea bună. Succesul deceniului digital european va necesita crearea de către UE a unor relații de lucru și a unor alianțe puternice cu țări care împărtășesc aceeași viziune, atât la nivel bilateral, cât și la nivel multilateral. În fond, pentru valorificarea deplină a beneficiilor inovării tehnologice este nevoie de menținerea unei economii digitale deschise, în care investițiile să poată circula liber. Și vom avea nevoie de mult mai multă colaborare tehnologică internațională, fie că vom dori să implementăm soluții digitale în materie de sănătate, să combatem terorismul, să atenuăm schimbările climatice, să protejăm biodiversitatea ori să recurgem la tehnologie pentru a anticipa dezastrele naturale și viitoarele pandemii.
Însă digitalizarea e însoțită de riscuri considerabile, de la supraveghere în masă și atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice până la răspândirea dezinformării sponsorizate de stat, concepută pentru a polariza societățile și a submina democrația. Aceasta înseamnă că trebuie să găsim un echilibru între deschidere și celelalte interese și valori fundamentale ale noastre.
În mod concret, ar trebui să respectăm trei principii generale: condiții de concurență echitabile pe piețele digitale, securitatea în spațiul cibernetic și libertatea online (inclusiv măsuri de protecție a libertății de exprimare și de întrunire, precum și împotriva discriminării și a încălcării vieții private).
În acord cu voința noastră de a consolida relațiile bilaterale ale UE, de a stabili standarde mai clare și de a crea lanțuri de aprovizionare digitale mai reziliente, am adresat deja administrației președintelui SUA, Joe Biden, o propunere de creare a unui Consiliu comun pentru comerț și tehnologie.
UE urmărește, de asemenea, să formeze o coaliție mondială în jurul unei viziuni comune a digitalizării centrate pe om. Trebuie să ne unim forțele cu cei care sunt dispuși să coopereze în direcția asigurării unei guvernanțe democratice eficace în ceea ce privește tehnologia și economia digitală. Orice astfel de coaliție ar trebui să fie deschisă tuturor celor care sunt gata să apere un model deschis și descentralizat al internetului și principiul echității pe piețele digitale, al securității în spațiul cibernetic și al libertăților individuale online.
Lucrând împreună, putem stabili standarde pentru inteligența artificială și pentru alte tehnologii emergente, pe baza unor valori comune, valorificând reciproc roadele inovațiilor noastre și consolidând măsurile de protecție împotriva atacurilor cibernetice. O coaliție de parteneri care împărtășesc aceleași valori poate garanta că interdependența lanțurilor noastre de aprovizionare digitale devine mai degrabă o sursă de securitate și reziliență decât un risc suplimentar.
La fel de important este faptul că deceniul digital constituie ultima noastră șansă de a ne îndrepta către atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru 2030. Știm că tehnologia digitală are potențialul de a facilita incluziunea și accesul la servicii publice în întreaga lume. În Africa, proporția populației cu acces la internet a crescut de la 2 % în 2005 la 40 % în 2019, ceea ce a permis ca mai mulți copii să beneficieze de educație și ca mai multe femei să-și găsească locuri de muncă. Cu toate acestea, nu vom reuși să valorificăm întregul potențial al noilor tehnologii până când nu va fi eliminat decalajul digital mondial.
În acest scop, UE va propune în curând o inițiativă care să combine resurse financiare și asistență tehnică pentru a-i ajuta pe partenerii săi să își dezvolte propriile cadre de guvernanță digitală, inclusiv în domenii precum securitatea cibernetică și protecția datelor. De exemplu, un nou fond pentru conectivitatea digitală ar putea sprijini aceste eforturi; împreună cu partenerii noștri, vom analiza fezabilitatea unor astfel de idei în lunile următoare.
În cele din urmă, pentru a menține un internet sigur, dar deschis, este necesar să dezvoltăm un model mai incluziv de multilateralism, care să reunească nu numai guverne, ci și reprezentanți ai societății civile, ai sectorului privat și ai mediului academic. Acest model ne poate ghida apoi acțiunile în cadrul organizațiilor internaționale – de la Organizația Națiunilor Unite și Organizația Mondială a Comerțului la Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor – pentru a garanta că normele internaționale sunt adecvate scopului urmărit.
Prin toate acestea, un fir comun, în care se împletesc principii pe care le împărtășim cu toții, ne va călăuzi eforturile de a realiza o transformare digitală centrată mai profund pe om, care să maximizeze beneficiile tehnologiei și să reducă la minimum riscurile pe care le prezintă aceasta. Atât în spațiul cibernetic, cât și în lumea fizică, Europa va continua să apere valorile mondiale fundamentale. Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948 a consacrat demnitatea persoanei, dreptul la viață privată și la nediscriminare, precum și libertatea de exprimare și de convingere. Este datoria noastră comună să ne asigurăm că revoluția digitală se ridică la înălțimea acestei promisiuni.
Margrethe Vestager este vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, și comisar european pentru Concurență
Josep Borrell este Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil pentru o Europă mai puternică pe plan mondial
