Se vorbește mult despre impactul crizei coronavirusului asupra economiei globale, dar insuficient despre efectele sale asupra economiei românești.
De fapt, întrebările trebuie puse altfel: este economia locală mai ferită de efectele negative decât alte economii europene? Sau mai proactiv: cum poate economia României să se adapteze noului context?
Sunt sectoare din economia românească care vor fi grav afectate, cum este cazul firmelor din turism, pentru care guvernul ar trebui să aibă o strategie de sprijin. În același timp, sunt alte sectoare care ar trebui să se plaseze favorabil pentru că răspund cerințelor de criză.
În orașe, România are o rețea internet performantă
În această perioadă, multe dintre companii caută soluții să dezvolte munca de la distanță. Situația o cere, pentru că o parte tot mai mare a populației și, implicit, a forței de muncă este obligată să rămână timp de mai multe zile la domiciliu.
În acest context, este cunoscut faptul că Romania are o infrastructură de telecomunicații performantă. Rețeaua de internet de mare viteză este dezvoltată în capitală și în toate centrele economice.
În același timp, România dispune de experți în domeniul tehnologiei și în cel de transformare a companiilor capabili să reorganizeze rapid activitatea firmelor către teleworking și remote learning, măsuri pe care le iau deja companiile responsabile și unele instituții de învățământ universitar.
Dar, flexibilitatea muncii și utilizarea tehnologiilor online nu trebuie să fie doar o inițiativă a sectorului privat. Administrațiile locale trebuie să promoveze mai agresiv serviciile online pe care le pune la dispoziția publicului pentru a evita aglomerația la ghișee (în această perioadă, dar și indiferent de evoluția virusului).
Industria europeană depinde critic de aprovizionarea din Asia. România poate oferi o soluție
În acest moment, de exemplu, aprovizionarea cu medicamente și materiale sanitare se face destul de dificil în Europa, având în vedere că economia chineză, care furnizează într-o proporție importantă aceste produse, nu mai poate să livreze. Vapoarele din China sunt în prezent blocate.
Fabricile de medicamente și materiale sanitare din România, cu capital autohton sau străin, se pot reorienta rapid, în lipsa produselor de import, către producția locală de măști de protecție, de soluții dezinfectante, etc. De exemplu, România are producători de alcool rafinat, care reprezintă baza pentru fabricarea de dezinfectant pentru mâini și, ca atare, ar putea să îl utilizeze pentru producția de materiale sanitare pe scară mai largă.
Este vorba despre mărfuri care vor fi deficitare în această perioadă pe piața locală și europeană, iar capacitățile de producție locală în aceste sectoare ar trebui privite ca active valoroase ale economiei românești în actuala perioadă de criză.
Un alt exemplu: industria de automobile
Problema industriei europene este faptul că în supply chain (în lanțul de aprovizionare) depindem la un moment dat de industria din Asia, care în prezent se află în incapacitate de a livra. În industria auto, economia noastră are multe capacități de producție care ar putea să preia cererea în cazul încetinirii lanțurilor de aprovizionare transcontinentale. Nu în ultimul rând, modelele de mașini produse în România, la uzinele Dacia și Ford, corespund nevoilor consumatorilor români și europeni pe timp de criză.
În orașe, servicii de curierat performant
Criza coronavirus este un impuls pentru comerțul online și pentru produsele trimise prin sistemul de curierat. Din acest punct de vedere, România are rețele de curierat rapid care sunt dezvoltate, dense, eficace și cu costuri rezonabile spre deosebire de alte state europene unde serviciul poștal, parțial de stat, este încă dominant și scump.
În orașele din România, aprovizionarea se poate face preponderent prin livrări la domiciliu. Populația trebuie încurajată să recurgă la comenzi online, iar supermarketurile, de exemplu, să promoveze e-commerce acordând discounturi de „coronavirus”.
Autosuficiența: se transformă în avantaj în caz de criză
În sectorul energetic, relativa autosuficiență energetică a României este un atuu, într-un moment complicat. În agricultură, mult-dorita folosire a lanțului scurt de aprovizionare (o mai mare apropiere între producător și consumator) ar putea avea șanse mai mari, în acest context al încetinirii aprovizionării la nivel european și global.
În fine, ceea ce ieri era de criticat – existența unor localități izolate, lipsite de infrastructură și de legături cu restul țării –, astăzi poate fi un avantaj. Epidemia de coronavirus are un risc mai scăzut de transmitere în aceste zone.
În concluzie, România trebuie să privească realist și nu fatalist sau „mioritic” această nouă provocare prin care este obligată să treacă. Românii trebuie să răspundă mobilizându-și toate forțele de reacție la nivelul societății pentru a face față acestei crize: cu inteligență și responsabilitate.
Clotilde Armand este europarlamentar
