Criza medicală sperăm că va trece cândva! Avem grijă să existe viață și după? Mă consider un român normal aflat în izolare la domiciliu și care se îngrijorează pentru sănătatea lui și a familiei sale, pentru sănătatea tuturor cunoscuților și a tuturor oamenilor, în esență. Mă îngrijorează, însă, și viitorul nostru, al tuturor, dincolo de toate acestea. Din punct de vedere economic, am constatat că din sectorul de stat nimeni nu a trecut în șomaj, deși foarte multe activități fie s-au restrâns, fie s-au transformat în "telemuncă". Mulți bugetari stau acum acasă, fără să li se taie salariul, deși nu au nicio activitate.
Atât de multe entități de la stat sau din administrația locală nu își justifică absolut deloc activitatea, și totuși nimeni nu e trecut în somaj. În schimb nouă, în sectorul privat, pur și simplu ni se "scot ochii" cu ajutorul de șomaj. Nu e fair. În măsura în care înțeleg că singura preocupare a guvernului este trecerea peste această pandemie, cred că totuși trebuie acordată o atenție și viitorului, pentru că e posibil să scăpăm de virus și să dăm de haos, care poate crea chiar victme decât coronavirusul. Viața economică se va reseta, vor fi din nou șomaj, pauperitate și nesiguranță socială. Țările mari se pot adapta mai ușor, dar pentru o țară atât de departe de standarde medii de viață ca noi va urma o perioadă foarte grea. Tocmai de aceea, acum ar trebui să se gândească soluțiile pentru mâine și poate învățăm ceva din lecția acestor zile și nu mai mergem la voia sorții. Câteva măsuri care să ne ajute să ne îndreptăm spre normalitate ar putea fi:
- Investiții masive ale statului în infrastructură, din două motive: capacitate de absorbție a forței de muncă și cale perfectă de recuperare a decalajelor.
- Considerarea sistemului de sănătate ca prioritate absolută. Dacă nu, înseamnă că nu am învățat nimic din ceea ce ni se întâmplă și ne merităm soarta, iar data viitoare (indiferent când) vom fi la fel de nepregătiți.
- La fel de prioritar ar trebui considerat și mediul în care trăim. Poluare, defrișări, reciclare etc. sunt vorbe goale și tratate ca mici motive de scandal politic ocazional și atât. Amenzile (pentru că de altceva nu poate fi vorba) sunt doar amenințări iluzorii și tratate ca atare de făptași. Garda de Mediu este o sinecură pentru partide și, în niciun caz, un apărător al mediului.
- Restructurarea serioasă și masivă a sectorului de stat și a administrației locale prin eficientizare, digitalizare și reducerea pilelor și nepotismului.
- Repoziționarea corectă a retribuțiilor din sectorul de stat și administrație locală, ținând cont că mediul privat, realmente, nu poate ține pasul.
- Renunțarea la pensiile speciale, ca o mică contribuție la scuturarea bugetului de ceva ce îl căpușează și vlăguiește
- Respectarea deciziei poporului și trecerea odată cu noile alegeri la Parlamentul cu 300 de aleși. Spun asta strict din considerente economice, lăsând la o parte calitatea aleșilor sau a prestației acestora.
- Reducerea taxării forței de muncă de la 78%, cât este în mod real acum, la un nivel rezonabil de maximum 50%, astfel încât să descurajăm munca la negru și să ajutăm angajatorii. În contextul economic care va urma, aceasta este, într-adevăr, o măsură care ar ajuta mediul de business.
- Mediul economic nu cere pomeni, ci doar să fie ajutat să treacă peste un moment greu. Dacă mediul economic supraviețuiește, alături de el supraviețuiește o țară întreagă.
- Sistemul bancar să ofere pentru o lungă perioadă de timp credite subvenționate și garantate de stat pentru investiții, pentru că ele înseamnă, de fapt, locuri de muncă și, în final, bani adiționali la buget.
- Sistemul juridic românesc ar trebui reformat și flexibilizat, astfel încât procesele să se termine mult mai repede, iar focusul să fie pe recuperarea banilor (nu spun că faptașii să nu fie pedepsiți!)
- Nevoia unui stat de drept ferm, care să își folosească pârghiile constituționale pe care le are pentru disciplinarea tuturor minorităților "culturale", mai ales când acestea pot pune în pericol sănătatea și existența unei întregi nații sau pot crea dezordine și haos prin lipsa de civism. Și nu mă refer la maghiari.
- Nu în ultimul rând, cred că societății românești îi lipsește o strategie și, din acest motiv, merge absolut haotic, fără nicio busolă. Ar fi momentul ca oamenii din mediul economic care au dovedit ceva (cei cu afaceri de sute de milioane), bancherii de top, profesorii universitari și academicienii să se strângă și să ne spună încotro să o luăm.
- Politicienii ar putea face chiar și ei ceva: să ceară UE să dovedească cu fapte, și nu doar declarativ, că SOLIDARITATEA nu e doar o vorbă goală. Probabil că se poate trăi și fără aceste măsuri, dar cum?
Marian Alecu este cel care a adus McDonald's în România și a condus mulți ani operațiunile lanțului de restaurante. Alături de fratele și de fiul său deține sau este acționar în mai multe companii cu afaceri în domeniul hotelier, restaurante, producție de bijuterii și consultanță.
