A trecut epoca tunurilor în business-ul românesc. Ca să reziste, afacerile din România trebuie să se integreze în peisajul european, să facă față. Oamenii de afaceri români trebuie să înțeleagă că succesul de durată contează, în dauna iluzorului succes de moment, iar succesul de durată se obține în timp, printr-o construcție solidă, respectând reguli, standarde, proceduri.
Pentru că vrem, cu toții, o țară „ca afară”. Chiar dacă au început mai timid, ownerii din România încep să conștientizeze că trebui să fie în ton cu vremurile, să se ralieze la standarde internaționale. Încep să conștientizeze importanța unui audit profesional al companiei. Este o investiție necesară, care dă rezultate. Pare ceva complicat. Dar orice drum lung începe cu primul pas.
Un exemplu îl oferă certificatele de calitate, care ajută dezvoltarea afacerilor prin intrarea în marile rețele de retaileri și accesul la piața externă. Până la urmă, totul se întâmplă pentru consumatorul final, cumpărătorul din hipermarket sau supermarket, care este din ce în ce mai educat. Există oricum o competiție acerbă între marile lanțuri de retail, care își doresc produse sigure și de calitate pe rafturile lor, iar autoritățile statelor europene (protecția consumatorului, autorități în domeniul siguranței alimentelor, alte organisme de control) au devenit extrem de vigilente în legătura cu aspecte legate de siguranța și calitatea produselor alimentare și nealimentare.
Câteva cifre, ca să vedem cum stăm. Până în prezent, în România au fost acordate 200 de certificate IFS (International Featured Standards) Food, față de 800 în Polonia. Este evidentă o diferență uriașă de preocupare, de atitudine față de business și față de oportunități. Aceasta este vestea proastă. Vestea bună: producătorii români sunt tot mai preocupați să obțină aceste certificări, numărul lor crescând în fiecare an cu aproape 25%, mult peste media europeană, care este de 7,75%.
Ne-am obișnuit să spunem că în România lucrurile merg prost sau în orice caz prea încet. În mare parte, avem dreptate. Unele lucruri merg într-adevăr prost, de exemplu în afaceri, pentru că lumea nu este informată, pentru că într-o epocă a comunicării nu există o comunicare eficace între principalii actori: autorități, patronate din industrie și sindicate. Pentru că nu sunt puse într-un cadru profesionist lucrurile cu adevărat importante: strategii, politici, obiective generale, obiective specifice, responsabili, termene, bugete. Iar asociațiile patronale nu prioritizează obiectivele cu adevărat importante, cele care le vor aduce plus valoare membrilor. Un alt motiv pentru care lucrurile merg încă prost în lumea afacerilor din România este acela că investitorii nu au adesea acces la informații de la prima sursa și atunci ajung să își facă idei preconcepute despre anumite subiecte.
Aceasta este descrierea unui peisaj mai degrabă sumbru, dacă ne raportăm la felul în care ar trebui să fie. Ce ar trebui totuși făcut ca lucrurile să meargă bine? Care este modelul de succes?
Așa cum am spus, epoca tunurilor în business e la apus, cel puțin dacă vrem să facem pasul spre nivelul următor, nivelul european. În primul rând, este nevoie de aplicarea teoriei lucrului bine făcut. Iar pentru asta, companiile românești trebuie să fie în contact permanent cu ceea ce se întâmplă în Europa, cel puțin pe domeniul lor de activitate. Trăim vremuri în care în fiecare zi se întâmplă ceva nou, în care cine nu ține pasul nu există, iar acela care e în ton cu vremurile are toate șansele să meargă mai departe, să avanseze, să se afirme, să aibă succesul veritabil.
Ca să fie acolo unde contează, companiile românești trebuie deci să se informeze „nemțește”, la detaliu, în timp real. Investiția în informație înseamnă investiție eficientă în business. Prin urmare, e nevoie de stabilirea unor bugete anuale pentru instruire, calificare personal, cercetare și dezvoltare. De asemenea, de alocarea de bugete pentru participarea companiilor românești la expoziții naționale și internaționale relevante, tocmai pentru a fi în contact cu ce este nou, cu oamenii care contează. Sunt importante participările la aparent plictisitoarele mese rotunde, conferințe, seminarii și trebuie alese acelea în care nu doar se discută în gol, ci se stabilesc planuri de măsuri, de acțiuni - cu termene, responsabili și bugete.
Aliniindu-se la cele mai exigente cerințe ale standardelor internaționale în domeniul calității și siguranței produselor, la tot ce este nou în domeniul lor de activitate, proprietarii români de afaceri în FMCG, dar și în alte domenii, vor deveni actori în competiția europeană și mondială.
Ionuț Nache este director general INAQ Consulting
