Când apare un asemenea defect, se ridică inevitabil două întrebări: cine trebuie să îl remedieze și cine suportă, în final, costurile? Prezentăm mai jos răspunsurile juridice și practice la aceste întrebări.
1. Cine are obligația de a remedia defectele
1.1 Temeiul legal și contractual
Obligația de remediere îi revine constructorului și este prevăzută atât contractual, cât și legal, prin Codul civil, Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții și Regulamentul privind recepția construcțiilor.
Potrivit Codului civil, garanția contra viciilor lucrării urmează termenele stabilite de legea specială, iar antreprenorul poate fi exonerat de răspundere doar dacă demonstrează că viciile provin din deficiențele expertizelor/planurilor arhitectului sau inginerului sau din alegeri impuse chiar de beneficiar (art. 1879 C.civ.). O precizare importantă: dacă antreprenorul a sesizat un viciu în execuție și nu l-a semnalat beneficiarului, nu se mai poate apăra ulterior invocând aceste cauze – tăcerea echivalează cu asumarea răspunderii.
Legea nr. 10/1995 obligă antreprenorul să remedieze pe cheltuiala proprie orice defect imputabil, descoperit în perioada de execuție sau în perioada de garanție. Durata minimă a garanției (art. 7 alin. 3 din Legea nr. 10/1995) depinde de categoria de importanță a construcției; pentru construcțiile de infrastructură, de regulă, garanția minimă este de 5 ani. Contractele-cadru din domeniu – FIDIC sau Contractul Național de Lucrări (HG nr. 1/2018) – detaliază suplimentar procedura de angajare a răspunderii pentru defecte.
1.2 Legătura cu recepția la terminarea lucrărilor
Recepția la terminarea lucrărilor este momentul esențial pentru în ceea ce privește defectele lucrării. Potrivit Regulamentului privind recepția construcțiilor (HG nr. 343/2017), dacă la finalizare comisia constată vicii care afectează utilizarea construcției, recepția nu se respinge direct, ci se suspendă, pentru a permite remedierea, într-un termen de maximum 90 de zile.
Dacă antreprenorul nu remediază la termen, beneficiarul îl poate soma; iar dacă somația rămâne fără efect, beneficiarul poate executa el însuși remedierile, pe cheltuiala și riscul antreprenorului, urmând să recupereze costurile printr-o acțiune în despăgubire.
Important: obligația de remediere nu dispare odată cu semnarea procesului-verbal de recepție. Legea și Regulamentul disting trei situații: viciile aparente, constatate la recepție, pentru care nu mai pot fi formulate ulterior pretenții noi; viciile ascunse, descoperite în 10 ani de la recepție, cu răspundere integrală a antreprenorului, proiectantului, dirigintelui și celorlalți participanți; și viciile structurii de rezistență, pentru care răspunderea se întinde pe toată durata de existență a construcției. Pentru infrastructura publică, acest ultim caz contează cel mai mult: chiar la ani de la o recepție semnată fără obiecțiuni, o problemă structurală descoperită azi poate fi imputată antreprenorului inițial, prescripția curgând de la data descoperirii, nu de la recepție.
2. Cine plătește: costuri și daune
2.1 Ce costuri revin antreprenorului
Când defectul îi este imputabil, antreprenorul suportă costul reparației (materiale, manoperă, expertize suplimentare), dar și cheltuielile generate de prelungirea prezenței pe șantier: pază și asigurare, utilități și chirii de organizare de șantier, mobilizarea echipelor. Aceste costuri depășesc adesea bugetul inițial și afectează direct profitabilitatea antreprenorului.
Sub-Clauza 61.1 din Contractul Național de Lucrări (HG nr. 1/2018) consacră principiul „pay now, argue later": chiar dacă antreprenorul contestă răspunderea pentru un defect, trebuie să execute remedierea, urmând să recupereze eventual costurile de la beneficiar prin mecanismul contractual de revendicare. Funcționarea construcției nu poate aștepta soluționarea disputei privind răspunderea pentru vicii.
2.2 Ce poate solicita beneficiarul
Beneficiarul poate avea trei tipuri de pretenții financiare împotriva antreprenorului.
Penalitățile de întârziere, prevăzute în majoritatea contractelor de construcții de infrastructură, curg automat de la expirarea termenului de remediere, indiferent de prejudiciul efectiv.
Daunele pentru remedierea pe cont propriu: dacă antreprenorul inițial nu răspunde somației de remediere, beneficiarul poate contracta un alt executant, de regulă la un preț mai mare, dat fiind caracterul urgent al intervenției. Diferența de preț, proiectarea soluției și expertizele necesare devin o creanță recuperabilă de la antreprenorul inițial, adesea prin executarea garanției de bună execuție, și se cumulează cu penalitățile de întârziere, întrucât acoperă prejudicii diferite.
Daunele pentru afectarea folosinței normale sunt cele mai greu de cuantificat, dar adesea cele mai substanțiale: un pod sau un drum cu circulație restricționată generează costuri de deviere, semnalizare și despăgubiri către terți; o rețea de utilități nefuncțională afectează direct populația deservită. Regulamentul privind recepția interzice expres utilizarea unei construcții a cărei recepție a fost respinsă sau suspendată, până la finalizarea remedierilor. Practica – răspândită, dar contrară legii – de a da în exploatare infrastructuri nerecepționate expune ambele părți unor riscuri suplimentare, complicând ulterior stabilirea defectelor preexistente punerii în folosință.
3. Concluzii practice
Din punctul de vedere al antreprenorului: orice defect semnalat, la recepție sau în perioada de garanție, merită tratat cu prioritate – întârzierea în remediere se poate transforma în penalități și daune, sume care depășesc cu mult costul tehnic al reparației.
Din perspectiva beneficiarului: disciplina documentării – procese-verbale clare, termene precise, somații transmise la timp – toate acestea sunt necesare pentru recuperarea costurilor de la antreprenorul în culpă și evitarea riscurilor asociate punerii în folosință a unei construcții nerecepționate.
Fiecare dintre aceste situații necesită o analiză punctuală a contractului și a circumstanțelor concrete ale proiectului. Echipa noastră de avocați specializați în dreptul construcțiilor vă poate asista atât în etapa de negociere și redactare a clauzelor contractuale relevante, cât și în gestionarea litigiilor legate de remedierea defectelor în proiecte de infrastructură. Ne puteți contacta la office@sarbupartners.ro.
