Procesul de digitalizare a serviciilor publice a început în Româna fără identitatea electronică și identificarea online a cetățenilor, abordarea strategică fiind una greșită din start. Factorii de decizie au pus "carul în fața boilor", o spun chiar experții, prezenți la videoconferința Profit.ro - Visa, unde au fost și cei mai performanți primari. Încă oamenii sunt cărăuși de dosare cu șină între instituții, în loc ca aceste informații să circule electronic. România are însă cifre tot mai bune în ceea ce privește utilizarea cardurilor, iar aceste instrumente pot fi utilizate pentru îmbunătățirea interacțiunii dintre cetățeni și stat. Unii pași importanți au fost făcuți deja, cum este în cazul Ghișeul.ro, unde tranzacțiile au explodat, dar mai este nevoie și de dezvoltarea zonei rurale și de cea a plăților sociale. iar municipalitățile din România ar trebui să fie deschise pentru implementarea sau utilizarea unei aplicații de plată a serviciilor furnizate cetățenilor sau vizitatorilor, unul dintre motive, dincolo de utilitate, fiind chiar politica Uniunii Europene de creștere a pieței europene de servicii digitale.
România are cifre din ce în ce mai bune în ceea ce privește utilizarea cardurilor, iar aceste instrumente pot fi utilizate pentru îmbunătățirea interacțiunii dintre cetățeni și stat. Unii pași importanți au fost făcuți deja, cum este în cazul Ghișeul.ro, dar mai este nevoie și de dezvoltarea zonei rurale și de cea a plăților sociale, spune Cătălin Crețu, Director General al Visa pentru România, Croația, Malta și Slovenia.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
El arată că interacțiunea dintre stat și cetățenia a fost foarte mulți ani dificilă până la apariția alternativelor de plată. “Oamenii își luau liber de la serviciu să stea la cozi interminabile să-și plătească taxele”, spune Crețu. “Nu așa se face!”.
Industria de plăți s-a implicat în mai multe direcții strategice pentru colectarea mai bună a taxelor și impozitelor, economii mai mari și o planificare mai bună. Unul dintre rezultate este Ghișeul.ro, platformă prin care contribuabilii pot plăti online taxe, impozite și amenzi și care a ajuns la 730.000 de utilizatori activi și aproape 500 de localități înrolate.
“Există carduri. Bani sunt pe aceste carduri, lumea a început să înțeleagă cum să facă plata cu cardul. Important este să deschidem cât mai multe nișe care sunt acum dominate de numerar către aceste plăți electronice. Aici, Ghișeul.ro joacă un rol foarte important”, spune Crețu și adaugă - Românii au început să plătească din toată lumea taxele locale. “Dacă deschizi infrastructura, oamenii vor plăti”. Pentru a atrage cât mai multă lume în plățile digitale este nevoie ca numele de utilizator și parola să fie cât mai ușor de obținut.
Pe Ghișeul.ro deja unele plăți pot fi făcute fără autentificare, iar pentru crearea unui cont este nevoie doar de un card bancar. “Este foarte important să ne uităm la aceste toate aspecte operaționale. Știm că în mediul privat poți să ai produsul cel mai fabulos, dacă nu știe nimeni de el, e ca și cum nu l-ai avea”, spune Crețu.
Directorul VISA apreciază totodată că mai sunt de deschis și alte zone, cum ar fi o infrastructură mai bună în mediul rural, unde numărul posesorilor de carduri și volumul plăților este mic în comparație cu datele din urban. Legea cash-back, care ar fi trebuit să dezvolte utilizarea cardurilor la comercianții mici nu se aplică, însă.
“Ne dorim să intrăm în niște parteneriate cu instituțiile statului și să continuăm să promovăm faptul că se deschide această posibilitate de a se plăti ușor. Dorim să participăm la proiecte de digitalizare a fluxurilor de bani”, spune directorul VISA. O altă zonă în care utilizarea cardurilor ar putea fi extinsă este cea a plăților sociale. “Foarte mult din PIB se găsește în plăți sociale, pensii, ajutoare sociale. Aceste fluxuri mari de bani se fac în numerar, iar trasabilitatea lor este incertă. Digitalizarea lor ar aduce o trasabilitate mai bună (...) Încă se trimit foarte mulți bani cu mandat poștal. Știm că vorbim de Poșta Română și imediat sună toate alarmele. Dacă vrem să modernizăm România trebuie să luăm toate aceste tabuuri care au fost cumva ținute deoparte pentru că nu ne putem atinge de aceste cristale vechi nu putem să avansăm”, spune Crețu.
România a ajuns la 15 orașe în care transportul în comun poate fi plătit direct cu cardul sau cu telefonul și vor urma încă trei orașe unde noile sisteme vor fi implementate. Experiența de plată este similară cu cea a marilor aglomerări urbane precum New York, Londra, Paris sau Milano, a explicat Elena Ungureanu, country manager al VISA România.
În România sunt 15 orașe care acceptă plăți fie cu cardul, fie cu telefonul mobil în sistemele lor de transport urban. “Observăm un interes tot mai mare din partea autorităților. Deja suntem în curs de implementare a încă trei proiecte în alte orașe și în același timp avem discuții cu multe alte autorități care doresc să meargă în această direcție”, spune Ungureanu.
“În acest moment putem spune faptul că locuitorii din aceste 15 orașe, plus ce va mai veni anul acesta și anul viitor, au acces la experiențe de plată similare în transport cu locuitorii din marile aglomerări urbane globale - putem să menționăm New York, Londra, Paris, Milano”, adaugă Ungureanu.
Adoptarea plăților cu cardul direct în vehiculele din transportul public a fost sprijinită și de ponderea ridicată a cardurilor contactless în totalul celor 18 milioane de carduri din România și a faptului că aproape toate terminalele de plată sunt contactless. “Drept urmare, mai mult de 9 din 10 din plățile făcute la comercianți în acest moment sunt plăți contactless”, spune Ungureanu.
Rețeaua de acceptare a plăților cu cardul s-a lărgit cu 4.500 de terminale în transportul în comun, iar numărul de tranzacții crește vertiginos - numai în perioada ianuarie-septembrie 2020, numărul de tranzacții cu cardul sau cu telefonul mobil în mijloacele de transport în comun a fost dublu față de tot ceea ce s-a înregistrat în tot anul 2019. Din martie 2020 sunt disponibile plățile la metroul bucureștean, printr-o colaborare a BCR cu Metrorex. Acoperirea a ajuns la 63 de stații și peste 850 de turnicheți și o treime din tranzacțiile care se fac în tranzit provin de la metroul din București. În iunie a avut loc și lansarea comercială a plăților contactless cu cardul sau cu telefonul mobil în STB, disponibilă în momentul de față în 450 de autobuze.
„Pe măsură ce se upragadează parcul de autobuze se vor extinde și sistemele de plată. Ne uităm la mijloace alternative pentru tramvaie și pentru troleibuze, cele care nu se vor înnoi în curând. Din punct de vedere al numărului de tranzacții din iunie și până acum e cam devreme să tragem o concluzie, însă urmează o pantă ascendentă semnificativă”, spune Ungureanu. Din celelalte orașe, sistemele din Cluj, Sibiu, Iași, Timișoara contribuie la creșterea lunară a tranzacțiilor cel mult, iar din spate “vin puternic” orașe de mărime medie, precum Buzău, Ploiești, Pitești, unde creșterile sunt însemnate, iar soluțiile s-au introdus destul de recent, arată oficialul Visa.
Studiile realizate la nivel european arată că utilizatorii care folosesc cardul în sistemul de transport au apoi tendința să-l folosească și la cumpărăturile zilnice. “Se intensifică utilizarea acelui card, crește numărul de tranzacții și un semn de maturitate către care ne îndreptăm vertiginos este că scade valoarea medie a unei tranzacții. Practic, suntem tentați să folosim mult mai mult cardul pentru cumpărături zilnice de valoare mică decât să-l poziționăm ca pentru o utilizare de valoare mai mare”, mai explică Ungureanu.
Procesul de digitalizare a serviciilor publice a început în Româna fără identitatea electronică și identificarea online a cetățenilor, abordarea strategică fiind una greșită din start, atenționează însă Sabin Sărmaș, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR).
El a arătat că factorii de decizie au pus "carul în fața boilor". "A fost o abordare strategică greșită, am pus carul înaintea boilor. Cam așa s-a întâmplat în România cu serviciile publice electronice. Când îți propui să digitalizezi evenimentele de viață, cum ar fi crearea unei firme, în cazul persoanelor juridice, sau căsătoria, în cazul persoanelor fizice, fără identitate electronică, este o abordare greșită din start. Asta înseamnă să aduci toți cetățenii pe la un ghișeu, să se prezinte cu buletinul, să-și facă un cont, la următoarea instituție să facă la fel, iar nivelul de încredere nu este foarte ridicat. Deci am pornit la drum fără a avea această identificare și identitate online, care există, spre exemplu, pe ghișeul.ro, cu un anumit nivel de încredere, creat în baza datelor de la Evidența Populației și a cardului bancar", a afirmat Sărmaș.
"Din păcate, oamenii sunt cărăuși de dosare cu șină între instituții, în loc ca aceste informații să circule electronic", a spus șeful ADR. Dincolo de acest aspect, Sărmaș spune că circa 30% din populația țării nu are competențe digitale de bază. "Trebuie să investim în educație. Am văzut o mulțime de cursuri de formare în ultimii ani cu fonduri europene, foarte puține dintre ele însă orientate spre competențe digitale, către spre ceea ce înseamnă viața de mâine, către joburile viitorului. Degeaba construiești platforme online dacă nu ai cetățeni pregătiți să le utilizeze. Nu vom reuși să avem o rata bună de utilizare a acestor servicii online fără să pregătim oamenii în această direcție", a arătat reprezentantul instituției.
Sărmaș pune pe același palier și ușurința în utilizare a acestor platforme, care, în procesul de dezvoltare, nu a urmărit atingerea unor standarde.
"Această problemă a ușurinței în utilizare nu este întâlnită doar în cazul utilizării de către cetățeni, ci și în rândul funcționarilor. Sunt probleme care vin în special din lipsa de capacitate a instituțiilor publice de a avea actori care să discute profesionist cu mediul privat. Companiile merg către instituțiile publice, au expertiză, dar există o lipsă de capacitate la nivelul instituțiilor publice, se vor lovi de foarte puțini oameni care știu să evalueze soluția respectivă, care știu să pună cerințe funcționale și de performanță pentru respectiva platformă și de aici apar tot felul de situații în care, deși se dorește, în final proiectul finalizat nu iese cum trebuie", arată Sărmaș.
Șeful ADR a spus că în prezent se discută introducerea unei soluții de facturare electronică pentru achizițiile publice, care va transparentiza foarte mult toate operațiunile financiare în România. "Sper să ieșim cât mai rapid cu un proiect pilot de e-facturare pentru sectorul B2G, un pas care va duce la reducerea economiei subterane, un caz de succes în acest sens fiind Italia, care a reușit să treacă toate facturile printr-un hub național, fie că vin de la stat la privat sau de la privat la privat", a afirmat Sărmaș.
În același timp, numărul de utilizatori al platformei Ghișeul.ro a depășit 730.000, de la mai puțin de 500.000 la începutul acestui an, pe fondul încurajării printr-o campanie TV a utilizării serviciilor disponibile și atragerii de noi entități și, implicit, al diversificării plăților.
"Ghișeul.ro a avut un an spectaculos în privința numărului de utilizatori, de la puțin sub 500.000 de utilizatori la începutul anului, la peste 730.000 de utilizatori în prezent. Este o creștere cum nu s-a mai întâlniti niciodată pentru Ghișeul.ro, sigur ajutată de context dar și de ceea ce am făcut noi, ADR. Înainte de declanșarea pandemiei, am început o campanie TV cu privire la încurajarea utilizării serviciilor disponibile pe platformă. Am reușit să aducem actori noi pe Ghișeul.ro, am reușit să permitem firmelor să achite taxele și impozitele pe Ghișeul.ro, am diversificat foarte mult plățile", a afirmat Sărmaș.
El a adăugat că, în prezent, există baza legală pentru orice tip de plată care are legătură cu un serviciu public din România, inclusiv pentru plata taxelor universitare sau a utilităților publice.
Platforma Ghișeul.ro părea în 2010 o chestie de-a dreptul SF pentru autoritățile centrale, care nu credeau că un sistem IT poate afișa în timp real datoriile contribuabililor, remarcă CEO-ul Indeco, Ciprian Ghise.
"Sunt implicat din 2010 în proiectul Ghișeul.ro. Vreau să spun că până anul acesta nu am văzut niciodată un așa entuziam și așa mare avânt pe care să-l aibă platforma și mă bucur că există această atitudine din partea autorităților centrale, este o atitudine opusă celei pe care am găsit-o în 2010. În acel an, Ghișeul.ro părea o chestie de-a dreptul SF. Autoritățile centrale nu credeau că poate exista un sistem care să afișeze în timp real datoriile pe care le are un cetățean față de orice instituție de stat, prin intermediul căreia acesta să o plătească și să stea liniștit că datoriile lui sunt achitate", a afirmat Ghise.
"Cu taxa plătită, se întorcea la TIR și putea să livreze marfa la magazin. Din fericire, acest scenariu este rar sau lipsește cu desăvârșire în prezent. În Baia Mare, spre exemplu, de câțiva ani casieria unde se plătea taxa de acces în oraș a dispărut, pentru că tranzacțiile se fac acum online", a spus șeful Indeco.
La videoconferință au fost prezenți și primarii din cele mai performante zone în digitalizare, expunându-și problemele și planurile de viitor.
Primăria comunei Dudeștii Vechi, din județul Timiș, comuna cu cele mai multe fonduri europene atrase până acum pe cap de locuitor, a reușit, prin atragerea unor sponsorizări, să acopere până la 90% din finanțarea necesară digitalizării serviciilor primăriei, astfel încât acum cetățenii își pot plăti taxele și obține documente online, iar traseul actelor în primărie este integral online, doar către instituțiile de stat fiind trimise încă documente pe hârtie, a arătat primarul Bono Cucalan.
Primăriile au însă nevoie adesea să treacă peste rezistența funcționarilor proprii la nou și să utilizeze mai des strategii de mareketing în convingerea cetățenilor să folosească astfel de servicii, a subliniat cu acest prilej, Liviu Stanciu, manager de proiect al Strategiei Alba Iulia Smart City.
Comparativ, înainte de introducerea sistemului, la 4.000 de locuitori existau 15.000 de roluri fiscale, dar în noua bază de date acestea au fost sortate și integrate, iar acum cetățenii comunei pot obține un certificat fiscal la zi în sistem online.
În privința surselor de finanțare a sistemului online al primăriei, Bono Cucalan a arătat că a apelat la firme din zonă, iar 80-90% din banii necesari au fost atrași din sponsozirări. ”Există fime mari care având mulți angajați din zonă doresc să dea ceva înapoi comunității. Dacă unii sponsorizează spații de joacă, spectacoel, eu am considerat ca toți acești bani să-i bag într-un sistem informatic. Nu am preferat să iau peștele, am preferat să iau undița, ca să ne producem noi banii și să facem apoi parc de copii”, a mai spus Buno Cucalan, care a arătat că prin resursle strânse astfel pot fi confinanțate alte proiecte de modernizare, inclusiv din fonduri europene.
Liviu Stanciu, managerul de proiect al Strategiei Alba Iulia Smart City, a subliniat însă că aproape 85-90% dintre site-urile primăriilor nu au o interfață prietenoasă cu cetățenii. Totodată, a mai arătat Stanciu, insituțiile publice exlcud partea de marketing în ce privește încurajarea cetățenilor să adopte mijloacele online de achitare a serviciilor publice sau de comunicare cu administrația locală.
Potrivit acestuia, deși în administrație pot exista aplicații diverse care vin în sprijinul cetățenilor, există un grad redus de integrabilitate între soluțiile bune.
În plus, autoritățile locale trebuie să aibă în vedere și ”rezistența funcționarului public la noutate”. ”Funcționarul, mai ales de la o anumită vârstă, are teamă că această soluție digitală îi va lua jobul, dar aceasta îl ajută de fapt. Dacă s-a obișnut să ducă zeci de hârtii, acum cu 2-3 click-uri va putea face același lucru”, a mai spus Liviu Stanciu.
Primăria municipului Brașov își va actualiza interfața actuală online cu cetățenii, urmând a fi introdus totodată un city card pentru localnici și turiști, precum și un sistem de bike sharing, a arătat noul primar al orașului, Allen Coliban.
Totodată, Primăria municipiului Iași va implementa din această săptămână un nou sistem online de eliberare a avizelor pentru trafic greu, pe lângă măsurile de digitalizare implementate mai accelerat, ca urmare a pandemiei de coronavirus, în domeniul colectării taxelor și învățământului, a precizat Cătălin Boghiu, șeful Direcției de Transformare Digitală și Implementare Smart City la Primăria Municipiului Iași.
Primarul Brașovului, Allen Coliban, a arătat că cetățenii au asigurat în prezent accesul, prin interfața ”Primăria Brașov la un click distanță”, la servicii electronice pe tematici precum domeniul public, urbanism, taxe și impozite, transport, dar această interfața online va fi actualizată și extinsă în perioada următoare. Au fost purtate, de altfel, discuții cu zona de antreprenoriat din domeniu pentru a vedea cum autoritățile pot interacționa mai eficient cu cetățenii legat de noile provocări pe care aceștia le întămpină în pandemie.
Noul primar are în plan, totodată, extinderea pistelor de biciclete și crearea unei infarstructuri de bike sharing, concomitent cu introducere unui sistem de city card, care să fie folosit atât de locuitorii Brașovului, cât și de turiști. Cardul va fi destinat utilizării atât a sistemului public de transport, a sistemului de parcări, cât și transportului alternativ, de cablu sau bike sharing.
Cătălin Boghiu, șeful Direcției de Transformare Digitală și Implementare Smart City la Primăria Municipiului Iași, a arătat că pandemia de Covid-19 a obligat autoritățile să recurgă la încasarea taxelor online, forțând digitalizarea anumitor servicii. Un astfel de serviciu, care va fi implementat în această săptămână la Iași, este cel de eliberare a avizelor pentru trafic greu.
În ce privește mobilitatea urbană, ca urmare disponibilizării datelor sistemului public, au apărut aplicații dezvoltate atât de firme, cât și de autoritățile locale, pentru a informa cetățenii cu privire la transportul public, fiind implementate și sistemele de plată electronice pentru abonamente sau bilete.
Un exemplu foarte bun este BCR, care a instalat sisteme de plată contactless în mijloacele de transport în comun în 15 orașe plus Bucureștiul, acoperind aproape o treime din populația activă a României, a arătat Dana Dima, vicepreședinte de retail al BCR. Dima spune că este nevoie de o soluție completă, care să includă plata parcării, transportul intra și inter-județean și chiar pe cel feroviar.
Plata transportului în comun este posibilă cu cardul în 15 orașe din țară plus capitala, cu o populație totală de 4,5 milioane de oameni. Peste 2.000 de mijloace de transport în comun au instalate dispozitive de plată, iar în 2020, deși am avut două luni de stat acasă, au fost făcute plăți de peste 20 de milioane de lei și peste 8,3 milioane de tranzacții, spune Dana Dima.
“Populația începe să utilizeze cu încredere această soluție”, spune Dima. “Este un câștig pentru zona financiar-bancară pentru că putem merge spre o educație constantă a populației în utilizarea unor servicii non-cash, în același timp cred că mergem spre un proces de eficiență. Eficiența nu înseamnă doar costuri mai mici pentru clienții persoane fizice, dar înseamnă costuri mai mici și pentru societățile de transport”.
“Este o investiție mare. O soluție dezvoltată în România de către români, acoperind toate device-urile de plată, nu este o soluție proprietară, doar pentru cardurile BCR, este pentru toți românii și pentru toți oamenii din lume care pot veni în România și pot plăti cu un telefon, cu un ceas, cu un card contactless”, spune Dana Dima.
Soluția de plată cu cardul poate ajuta și la dezvoltarea turismului în orașele cu potențial turistic, dar poate fi implementată și în orașele mai mici, dar un scop mai ambițios este ca plata cu cardul sau dispozitivele mobile să fie disponibilă la nivelul întregii țări. “Avem nevoie să fim împreună și, de ce nu, într-o soluție de mobilitate completă. Aici văd soluțiile de parking, de ski, de transport intra și inter-județene, alte decât cele locale și, de ce nu, căile ferate. Adică să avem o soluție completă în care orice român să se poată deplasa – bineînțeles, nu într-o astfel de perioadă, dar sperăm noi să vină în curând o alta neafectată de COVID – într-un mod safe și fără să plătească foarte mult pentru soluții ineficiente”, mai arată Dana Dima.
Municipalitățile din România ar trebui să fie deschise pentru implementarea sau utilizarea unei aplicații de plată a serviciilor furnizate cetățenilor sau vizitatorilor, unul dintre motive, dincolo de utilitate, fiind politica Uniunii Europene de creștere a pieței europene de servicii digitale, a conchis directorul general al TPARK, Claudiu Suma.
"În acest context, aș putea spune că este foarte util ca municipalitățile din România să fie deschise pentru orice aplicație de plată a serviciilor, nu doar pentru TPARK. Sigur, municipalitățile pot avea și aplicații proprii, dar ar trebui să se ia în calcul mobilitatea interurbană, destul de ridicată și în țara noastră, și faptul că turiștii nu vor să instaleze o aplicație diferită pentru fiecare oraș", a spus Suma.
"Ne-am extins și în Ungaria, unde se poate plăti parcarea în toate orașele din țara vecină, iar mai nou am achiziționat o aplicație similară în Serbia. Suntem, așadar, un actor regional, cifrele noastre sunt impresionante, avem creșteri anuale de peste 30%, suntem menționați în clasamentul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe. Avem peste un milion de descărcări ale aplicației și între 25-40.000 de tranzacții zilnice de plată a parcării", a afirmat șeful Piconet SRL Timișoara, dezvoltatorul aplicației. El a mai spus că producătorii auto se îndreaptă spre dezvoltarea unei platforme în autovehicul, prin intermediul căreia aceștia pot realiza plata parcării, a vinietei, a combustibulului sau a încărcării electrice.
