Branduri românești importante, cu cantități semnificative de produse, au fost introduse de guvernanți în programele de sprijinire a populației, dar atmosfera din mediul de afaceri românesc este caracterizată cel mai bine prin sentimentul de îngrijorare continuă. Principalele trei probleme sunt valoarea adăugată mică, sistemul fiscal total dezechilibrat și puterea de negociere redusă. Într-un context puternic afectat de inflație și războiul din Ucraina, brandurile românești au însă planuri de dezvoltare și idei inovative, prezentate în premieră la Videoconferința Profit.ro "Branduri românești - Made in Romania post criză".
Evenimentul, organizat împreună cu Lensa și Nordis Group, a fost transmis în direct și la PROFIT NEWS TV
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
Branduri românești importante, cu cantități semnificative de produse, au fost introduse în programele de sprijinire a populației, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. El a arătat că prin PNRR, care se derulează cu greutate din cauza sutelor de jaloane de îndeplinit, vor fi investite 400 milioane euro în acțiuni ale firmelor românești nelistate la bursă, iar până la toamnă vor fi aprobate și lansate și programele operaționale din politica de coeziune.
Potrivit acestuia, PNRR se implementează cu destul de mare greutate din cauza numărului mare jaloane și ținte pe care le presupune, peste 500, dar autoritățile întocmesc în prezent documentația necesară pentru depunerea până la 31 mai a primei cereri de plată, pentru 3 miliarde euro. Totodată, până la finele lunii iunie, începutul lunii iulie, ar trebui transmise Comisiei Europene toate cele 16 programe operaționale din cadrul politicii de coeziune, care are prevăzute 30,4 miliarde euro și confinanțare de 13 miliarde euro, astfel încât să poată fi aprobate și lansate până la toamnă. În prezent, din cele 16 programe operaționale, doar 2 au fost transmise Comisiei.
În privința fondurilor europene, ministrul a recunoscut că există întârzieri, subliniind că autoritățile încă nu au învățat lecțiile exercițiilor financiare anterioare. ”Parcă fiecare programare nu a fost pentru noi o lecție învățată și am repetat aceleași greșeli, cu impact negativ asupra absorbției de fonduri”, a spus Marcel Boloș.
Ministrul a arătat în context că din perioada anterioară de programare România riscă să piardă 10 miliarde euro. ”Vă dau exemplul perioadei de programare 2014-20. Trebuie să găsim soluții pentru bani pe care îi mai avem de absorbit și discutăm despre sume care îmi dau fiori noaptea, să știți, de peste 10 miliarde euro, care sunt astăzi neabsorbiți și România este în risc de a pierde acești bani”, a afirmat ministrul Boloș.
Atmosfera din mediul de afaceri românesc este însă caracterizată cel mai bine prin sentimentul de îngrijorare continuă, iar principalele trei probleme sunt valoarea adăugată mică, sistemul fiscal total dezechilibrat și puterea de negociere redusă, afirmă Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și proprietarul grupului industrial Promateris, producător de ambalaje biodegradabile și compostabile.
"Este o creștere a acuității simțurilor, pentru că nu știi în ce tip de scenariu vei fi. Pe de altă parte, există un ecosistem de firme mult mai solid acum decât acum 5 ani, într-un context în care 70% din active sunt deținute de capital strain iar spațiul de dezvoltare pentru capitalul românesc rămâne aproape de 30%", a arătat Pogonaru.
Urmarea este sentimentul de instabilitate, astfel că mediul de afaceri se află permanent în situația de a se teme de o legislație nouă sau de o "aplicare a legii șchiopă".
Totodată, Pogonaru a vorbit despre puterea de negociere mică, în primul rând la nivelul instituțiilor internaționale, al asociațiilor profesionale din România, dar și la nivelul firmelor românești, lipsite de putere în privința stabilirii prețurilor. Mai ales într-un context marcat de inflație și creșteri ale materiilor prime și utilități, firmele nu au abilitatea de a transfera creșterea prețurilor de la inputuri mai departe, spune Pogonaru.
El a abordat și problema finanțărilor, dând ca exemplu grupul pe care deține, lider pe piața central și est europeană în domeniul său de activitate. Promateris a accesat de trei ori, în ani consecutivi, programul de fonduri norvegiene și niciodată o finanțare de la stat sau UE. Diferența esențială, spune Pogonaru, ține de abordarea autorităților.
"La fonduri norvegiene ai o chestiune de cooperare, când te încurci la ceva dai un telefon și te învață cum să faci. La fonduri românești dacă te-a prins că nu ai nu știu ce act de proprietate sau o chestie mult mult de amănunt este o mare victorie pentru autoritatea de management - nu este acel spirit de cooperare: avem bani pe care trebuie să îi dăm în cooperare cu firma. Nu, firma aia probabil vrea să fure, am prins-o fiindcă au uitat să pună o virgulă nu știu unde. Nu poți să te bazezi ca firmă românească pe fonduri europene și mai ales pentru PNRR trebuie să schimbăm acest lucru", a spus el.
Această abordare a autorităților de management din România ar ține de frica și mentalitatea funcționarilor, speriați de exemplu de Curtea de Conturi și de "un istoric de reacții".
În privința finanțării firmelor românești, în special cele mici, principala problemă este bancabilitatea, dar PNRR va aduce un "moment revoluționar", alocând 400 de milioane de euro ca finanțări de tip private equity. Și aici este tot un efect al deciziilor autorităților, care încurajează acționarii, prin impozitul redus pe dividende, să scoată banii din firme, potrivit șefului AOAR.
"Românul nu are o patologie în a-și trage totul în buzunarul propriu și a nu lăsa nimic în spațiul public. Pur și simplu firmele mici, în contextul schimbărilor legislative permanente, nu mai au încredere în ce se poate întâmpla mâine cu legislația. (...) Să nu ne plângem că firmele au astfel de reacții când noi am creat un mediu în care le-am împins să aibă astfel de reacții", a arătat Pogonaru.
Pe de altă parte, președintele AOAR a apreciat că România ar trebui să se axeze, în contextul războiului, nu pe atragerea de business-uri relocalizate din Rusia sau Ucraina ci în primul rând pe poziționarea ca furnizor într-un viitor Plan Marshal de reconstrucție a statului vecin.
În plus, Pogonaru a anunțat că Promateris urmărește consolidarea poziției de lider în Europa Centrală, inclusiv prin achiziții de firme din regiune, și că speră ca între firmele românești să aibă loc alianțe pentru o expansiune internațională a brandurilor naționale.
Una dintre cele mai mari provocări pentru dezvoltatorii imobiliari în momentul de față o reprezintă creșterea prețurilor la materialele de construcții și întârzierile apărute la livrările acestora, a explicat Alexandru Mihai, Managing Partner Nordis Group.
„Cred că cel mai mare avantaj al nostru aici este că suntem un grup foarte mare și atunci, când negociem materialele de construcții, reușim să cumpărăm aproape la prețuri de producător si asta ne ajută”, precizează acesta.
Nordis Group este un grup de companii fondat, în 2008, în România, cu capital 100% românesc și specializat în dezvoltarea ansamblurilor hotelier și rezidențiale premium.
„Este foarte interesant să văd cât mai multe firme cu acționariat 100% românesc, cum este și Nordis, care se dezvoltă și aduc concepte noi, care nu au funcționat până acum în România. Practic Nordis a adus un concept care funcționa foarte bine în Dubai, Spania, America, și în momentul acela noi am trecut de la un dezvoltator rezidențial la un dezvoltator care construiește concepte și proiecte foarte mari.
Iar tot ce înseamnă cifra noastră de afaceri, numărul de unități livrate, construite, numărul de clienți, totul a sărit în aer atunci și am avut o creștere incredibilă”, mai spune Alexandru Mihai.
Modelul nostru business este unic pe piața din România și avem un produs financiar garantat cu o proprietate imobiliară și care a prins extrem de bine în ultimii ani”, afirmă acesta. În ceea ce privește problemele generate de lipsa forței de muncă pe plan local, Alexandru Mihai susține că, în cadrul grupului, le-a fost relativ ușor să adreseze această provocare, cel puțin pe segmentul hotelier.
„Nordis Hotels în momentul de față este structurat de sus în jos. Am luat tot ce înseamnă top management de hotel. Iar în momentul în care vom lansa hotelul, cu 2-3 luni înainte vom angaja tot ce înseamnă partea de execuție, unde vor fi peste 300 de oameni la hotelul din Mamaia. Partea asta este deja în proporție de peste 80% rezolvată.
Pentru partea de execuție ne așteptăm ca peste 60-70% din angajați să fie aduși din alte țări”, adaugă acesta. Cel mai important obiectiv pentru Nordis Group în momentul de față este începerea livrărilor din prima etapă a proiectului Nordis Mamaia.
„Anul acesta vom livra până la 1.000 de unități. Livrările încep de la jumătatea lunii iulie și ne pregătim și lucrăm foarte mult ca până la finalul anului să ne apropiem cât mai mult de cifra aceasta”, mai spune Alexandru Mihai.
Sunt însă foarte multe aspecte cu care companiile se confruntă în această perioadă și una dintre principalele provocări este transportul maritim, care a crescut din punct de vedere a costurilor încă din primele luni ale pandemiei și nici nu dă semne să revină, arată Adelina Badea, CEO Mobexpert.
La acestea se adaugă creșterea prețurilor la utilități atât în fabricile Mobexpert, cât și în magazine, majorarea costurilor cu materiile prime, extrem de accentuată în ultimul an, și lipsa anumitor componente aduse anterior din Ucraina și Rusia, fiind afectate marjele atât în producție, cât și în retail.
"Am încercat să nu transferăm în totalitate aceste costuri către clientul final. Pe de altă parte, având în vedere că suntem totuși un brand românesc care are verticalitate și produce, suntem oarecum favorizați că avem posibilitatea să producem în fabricile Mobexpert și atunci nu depindem doar de import sau doar de fabrici, iar asta ne-a ajutat în această perioadă", explică CEO-ul.
Probleme sunt și cu forța de muncă, în principal în fabrici.
"În partea de retail reușim să atragem forță de muncă. În schimb, în zona de fabrici, acolo este destul de dificil deoarece avem foarte mulți colegi, cu peste 20 de ani de experiență, și nu poți să automatizezi tot, iar aici, din păcate, nu prea mai vine nimic din urmă. Încercăm cu liceele să aducem oameni, să facem practică, din păcate nu mai este ce era acum 15-20 de ani. O foarte mare problemă o avem pe partea de proiectare. Nu mai găsim proiectanți, aici văd un gap foarte mare", explică CEO-ul Mobexpert.
Planuri
"Ne-am propus ca în fiecare lună să avem o nouă linie de produs executat în fabricile Mobexpert. Este proiectul acestui an, a început bine și să sperăm că nu o să avem alte probleme. Și continuăm expansiunea. Sperăm ca în următorii doi ani să ajungem la cel puțin 20 de magazine concept store, plus încă alte 4-5 magazine de mari dimensiuni", anunță Adelina Badea.
Pentru Renault-Dacia, după criza COVID resimțită mai ales în 2020, când compania a avut 36 de zile nelucrătoare, lucrurile s-au complicat începând cu anul 2021, când a apărut și criza de componente electronice. "Din cauza asta, în 2021 am avut 48 de zile nelucrătoare, ceea ce a însemnat o cifră de aproximativ 90.000 de vehicule pe care nu le-am putut fabrica și nu le-am putut vinde", explică Cristian Nevzoreanu, Director Comunicare și CSR, Groupe Renault - Dacia.
"În prezent, criza de componente continuă. Cel puțin pentru industria auto noi știm că nu se va termina înainte de sfârșitul anului. Anul acesta, deocamdat,ă nu am avut decât 14 zile nelucrătoare. Facem toate eforturile să nu întrerupem producția. În momentul în care oprești producția, nu mai ai o problemă doar cu componentele acelea câteva pe care nu le găsești. În momentul în care oprești producția, celelalte componente, care ar fi fost disponibile pentru tine, le va o lua o altă uzină din grupul tău. Și atunci, e ca un efect de domino, în care riști să pierzi mult mai multe componente de care ai nevoie și să-ți fie foarte greu să repornești producția. Noi am făcut toate eforturile să nu oprim producția, cu atât mai mult cu cât avem cerere din partea clienților pe plan european.
Suntem afectați de criza de componente, de problemele de aprovizionare din direcția Rusia-Ucraina și, evident, de celelalte prețuri care cresc, la utilități, la materii prime, și asta ne impune și nouă să creștem într-o anumită măsură prețurile", spune directorul.
El apreciază că, în momentul de față, succesul unei mărci de automobile de a-și vinde mașina va trece și prin termenul de livrare pe care îl va respecta. "Nici la noi termenele n-au rămas ca înainte, s-au lungit. Este un aspect al competitivității să poți să livrezi rapid o mașină și în relația cu clientul să fii serios și să-i livrezi atunci când i-ai promis", spune Cristian Nevzoreanu.
Petrișor Grindeanu, CEO Lasselsberger Ceramics Romania, brandul Cesarom, punctează faptul că astăzi există o mare incertitudine atât în ceea ce privește impactul costurilor exorbitante cu energia, cu materiile prime sau cu serviciile, cât și cu posibilitatea de absorbție a acestora de către clienți și companii.
"Noi suntem mari consumatori de energie, care reprezintă undeva la 30-40% din costurile de producție, iar creșterile din ultima perioadă evident că influențează aceste costuri foarte mult. Pe lângă acest aspect, al impactului costurilor în produsul final, există și problema finanțării acestor costuri deoarece, în industria ceramicii, se lucrează cu acoperire de stoc de 4-5 luni, ceea ce înseamnă că un cost cu materii prime sau energia astăzi va fi recuperat în aproximativ 9-10 luni, iar pentru această perioadă noi trebuie să susținem cu cash. În cazul nostru, vorbim de peste 50% din cifra de afaceri suplimentar.
Da, suntem impactați de costurile mari. Totodată, avem avantajul că suntem producători locali, cred că fabrica noastră este singurul producător din Europa în momentul de față care intervine în tot lanțul de producție, adică noi luăm materiile prime naturale, argila și nisipul, și creăm produsul final având în același timp și un atelier de mentenanță și ne rezolvăm problemele intern.
Ne-am făcut stocuri mai mari de materii prime și până în acest moment nu am avut probleme cu producția, singura noastră problemă este cu absorbția costurilor extraordinar de mari a pieței și se vede că piața din România a scăzut în ultima perioadă", explică CEO-ul.
Forța de muncă
"Noi am suferit de lipsa forței de muncă cu mult timp înainte până să ne dăm seama că trebuie să venim cu oferte mai bune, să plătim peste media pieței. Ca idee, acum 5-6 ani aveam o rotație de 30% de personal.
În ceea ce privește învățământul, nu beneficiem de specialiști formați, deci îi pregătim in-house, avem parteneriate cu instituțiile de învățământ ale statului.
În momentul de față nu avem probleme cu specialiști în cadrul fabricii, ci foarte mari probleme le avem cu post vânzarea. Nu există școli de meseriași în România. Munca este în principal la negru și lucrul ăsta duce la o lipsă de profesionalism din partea lor. Noi încercăm să educăm piața, avem în plan și deschiderea unei școli de faianțari în România, dar aici avem nevoie de susținere din partea statului", spune Petrișor Grindeanu.
Planuri
"Noi plănuim să inovăm constant, să investim în utilaje și echipamente de ultimă generație, care să faciliteze producția. În 2015 am demarat un amplu proces de retehnologizare a liniilor de producție, plan care continuă și în prezent. Pentru 2022 ne-am propus un buget de investiții de 2 milioane de euro, cea mai mare parte al acestuia va fi direcționat în dezvoltarea unei linii de rectificare a plăcilor ceramice și dezvoltarea de noi game cu această tehnologie. Anul ăsta o să mai inaugurăm în București și un nou showroom", anunță CEO-ul.
În domeniul bancar, Daniel Szekely, Director Executiv IMM & Microbusiness Banca Transilvania, anunță că în momentul de față "suntem cu motoarele destul de turate" pe zona de creditare" "Deci se creditează în România. Probabil acesta este și un motiv pentru care firmele merg. Încă nu se văd semne că a crescut semnificativ numărul falimentelor. În general, băncile împrumută în această perioadă mai ales că există și un instrument din partea statului, acel IMM INVEST. Și-a făcut treaba cu brio. Deci, în momentul de față, lucrurile merg. Există cerere pentru capital de lucru, există și cerere pentru investiții. Și, dacă în momente de acest gen există cerere pentru a lua credite de investiții, înseamnă că sunt oameni care cred în viitor, într-o creștere economică, că există cerere de cumpărare".
Provocările pe care le vede în următoarea perioadă sunt legate de inflație - creșterea prețurilor la energie, la materii prime, care trebuie cumva înglobate în preț sau înghițite dacă marja permite acest lucru. "Acesta este un lucru destul de sensibil, pentru că poți să pierzi clienți, spre exemplu. Transferul acestor majorări în prețul final este un aspect extrem de important", explică directorul.
O altă provocare ține de lanțul de aprovizionare, care a fost disturbat într-o asemenea manieră încât pur și simplu trebuie să te gândești de unde să cumperi, deoarece vechiul furnizor nu mai este disponibil, fiind nevoie de flexibilitate și o adaptare rapidă.
Planuri
"Avem două surprize pe acest an. O să avem o unitate ieșită din comun a băncii, ceva dedicat companiilor, unde veți vedea și un mix între zona de digital și zona de consultanță. Iar mai spre final de an sper să venim cu ceva interesant tot în zona de digital", anunță oficialul Băncii Transilvania.
