Cea mai mare incertitudine pentru sistemul bancar rămâne cea legată de sănătatea financiară a clienților și de capacitatea acestora de a rambursa împrumuturile după perioada de moratoriu. Pentru revenirea economică este esențială creșterea încrederii consumatorilor și firmelor, care este însă subminată de fake news și inițiativele legislative legate de sistemul bancar, este una dintre concluziile Profit.ro Financial Forum. Dar și un mesaj - "Respect față de sectorul privat românesc, care a reușit să se replieze foarte rapid în condiții foarte dificile!".
Videoconferința, transmisă în direct și la Profit TV, a fost organizată cu sprijinul Alpha Bank, Bursa de Valori București, CEC Bank, Depozitarul Central, Fan Courier, Groupama Asigurări, ING Bank, OTP Bank, Raiffeisen Bank, Roca Investments, SIF Banat-Crișana și SIF Muntenia
Comisia Europeană a menținut recent, pentru România, estimarea pentru o scădere economică de 6% în acest an, însă prognoza nu reflectă situația reală a economiei, a transmis în deschiderea forumului ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Guvernul își menține propria țintă pentru o contracție a economiei de circa 2% pentru 2020, cifră pe care se bazează rectificarea bugetară din luna aprilie.
El a punctat și faptul că România a împrumutat 3,3 miliarde de dolari la 10 și 30 de ani, operațiune pe care o consideră un succes pe piața financiară, care arată clar că investitorii au încredere în economie.
Cifrele din economie arată mult mai bine decât în urmă cu câteva luni, inclusiv în domeniile cele mai afectate de pandemie, iar sistemul bancar are capital și lichiditate să finanțeze revenirea economică, spune Omer Tetik, directorul executiv al Băncii Transilvania.
Directorul celei mai mari bănci din România după active prezintă exemplul unor domenii precum infrastructura rutieră sau cea medicală, unde este loc de investiții, dar și sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, unde spiritul antreprenorial este mai redus decât în țările din Europa de Vest sau decât cele din regiune.
Banca Transilvania vede o revenire și a cererii de credite din partea populației, după ce datele publicate de Banca Națională a României au arătat o cădere a creditării în aprilie-mai mai ales pe partea de împrumuturi de consum.
În ultimele luni, multinaționalale prezente în România au apelat într-o măsură mult mai ridicată la finanțări de la băncile locale, în contextul în care criza declanșată la nivel global de pandemia de coronavirus le-a îngreunat în multe cazuri accesul la împrumuturile cu care erau obișnuite anterior, cele acordate de grupurile-mamă, precizează însă Florin Ilie, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking, ING Bank România. Creditarea în România, acum afectată și de noua criză, este încă mult sub potențialul economiei.
Firmele au reacționat acum mai rapid la noua criză economică, declanșată de măsurile luate de state din toată lumea pentru limitarea efectelor epidemiei de coronavirus.
"Am învățat mult, noi și companiile, despre cum să gestionezi o criză, datorită experiențelor trecute, nu în ultimul rând datorită crizei de acum 10 ani. S-a văzut acum o capacitate de reacție rapidă foarte bună la nivelul firmelor, mai bine decât ne așteptam. A fost o surpriză plăcută. Aș transmite respectul nostru față de sectorul privat românesc, care a reușit să se replieze foarte rapid în condiții foarte dificile. Vorbesc de toate categoriile de firme", a spus Florin Ilie.
Măsurile economice pe termen scurt s-au concentrat pe rezolvarea unor probleme de lichiditate a firmelor și populației, dar dincolo de această perioadă de cădere economică trebuie pus accentul pe măsuri care să ducă la o creștere cât mai ridicată anul viitor, a arătat Sergiu Oprescu președinte al Asociației Române a Băncilor și președinte executiv al Alpha Bank Romania.
“Cred că e foarte important să avem o pantă de revenire mai abruptă. Mi se pare mult mai important să discutăm de 4% de la anul, decât să discutăm dacă vom aveam -5,5% sau -6,5% în acest an. Sigur, este important, trebuie luat în calcul, trebuie făcut totul ca să nu deviem de la această «notă bună» a Comisiei Europene, este printre cele mai mici scăderi din UE. Dar cred că ar trebui să ne concentrăm, și-l invit pe dl ministru (al Finanțelor - n.r.), pe panta de revenire din 2021”, spune Sergiu Oprescu.
“Trebuie să ne folosim cu cap și cu măsură toate resursele pe care le avem la nivelul sistemul bancar - lichiditatea și capitalul – pentru a putea finanța panta de revenire. Dacă anul viitor reușim să creștem mai mult decât acest 4% - și pentru asta trebuie să vedem ce sectoare trebuie să sprijinim, care sunt sectoarele din economia națională cu tracțiune, cum trebuie să investim banii acolo, cum putem să mutăm o parte din creditul comercial, care este disproporționat de mare în România, în zona creditului bancar - atunci acesta ar trebui să fie obiectivul”, spune Oprescu.
Este însă o perioadă în care industriile puternic afectate de pandemia de coronavirus, precum HORECA, aviație și turism, se pot confrunta în continuare cu mari dificultăți, fiind domenii ce pot genera și cele mai multe litigii, dar și în care firmele startup au ocazia de a trata perioada de pandemie ca o oportunitate de dezvoltare și de idei noi, cele mai inovative urmând să aibă mai multe șanse să răzbată și să crească, explică George Chiocaru, Managing Associate, Banking & Finance, al casei de avocatură Stratulat Albulescu.
"În activitatea de creditare nu am văzut un impact, pentru că majoritatea tranzacțiilor în care noi eram implicați erau finanțări începute cu mult timp în urmă, erau finanțări complexe și pur și simplu doar și-au găsit finalitatea în această perioadă nefastă. Este însă adevărat că acele contracte care s-au încheiat anterior și erau în desfășurare au fost supuse unui exercițiu de revizuire, am avut clienți care ne-au solicitat să-i asistăm în renegocierea termenelor contractuale. Au fost sectoare industriale mai afectate și sectoare mai puțin afectate. De exemplu, dacă ne uităm în sfera IT și telecom, nu o să vedem o nevoie atât de mare de a renegocia, cum, de exemplu, am văzut în HORECA sau în turism, pentru că acolo ne-am trezit cu antreprenori care s-au trezut cu business-urile închise și cu norme care îi vizau în mod specific.
În schimb, pe piața de capital lucrurile nu s-au schimbat foarte mult în perioada pandemiei, sunt puține firme mari care ar putea merge să listeze pe bursă și foarte multe firme mici și medii care au aspirații în direcția asta, dar nu îndeplinesc condițiile. Avem periodic întâlniri cu clienți cărora le sugerăm să acceseze structurile de finanțare ale pieței de capital, însă de cele mai multe ori aceștia fie nu au educația necesară, fie...am primit să răspunsuri amuzante, cum ar fi «nu o simt în stomac, nu simt că e momentul în care să merg pe bursă». Pentru alții, bursa presupune crearea de departamente și structuri suplimentare, care sunt costisitoare și cărora nu li se vede necesitatea.
Practic, pe de-o parte există optimism în industriile care s-au adaptat constant, pe de altă parte sunt industrii cu activitate clasică, precum HORECA, aviație și turism, unde lucrurile cred că vor merge din rău spre mai rău, domenii în care vom vedea și cele mai multe litigii", spune George Chiocaru.
Recomandarea pentru un startup
Companiile se confruntă însă cu probleme reale în această perioadă, finanțările prin programul IMM Invest nu funcționează așa cum trebuie și, mai mult decât atât, au paralizat sistemul bancar întrucât instituțiile de credit lucrează 90% din timp pentru IMM Invest, care nu dă rezultate, iar pentru finanțările clasice nu mai au resurse de muncă, a atenționat Rudolf Vizental, CEO și Co-fondator ROCA Investments, la Profit.ro Financial Forum.
"Cele mai multe companii se pierd din cauza mediului economic și dificultăților cu care se confruntă antreprenorul, dificultăți pe care nu le poate depăși de unul singur într-un mediu economic complicat. Nefiind familiarizat cu soluțiile de finanțare oferite de piața de capital, el este obișnuit să meargă doar pe finanțările tradiționale, bancare, care nu întotdeauna funcționează sau funcționează până la un anumit punct", a arătat Vizental.
Băncile trebuie totuși să-și adapteze serviciile pentru clienți, atât interacțiunea, cât și produsele pe care le pun la dispoziția acestora, noului context, în care clienții nu mai vor să meargă la bancă și preferă să rezolve cât mai mult online, chiar de acasă, a declarat Bogdan Neacșu, CEC Bank. După prima etapă, în care băncile s-au concentrat pe asigurarea funcționalității într-o perioadă foarte complicată, trebuie să schimbe modul în care oferă serviciile, dar și să adapteze serviciile nevoilor acum mult mai diferite ale clienților.
La declanșarea crizei cauzate de epidemia de coronavirus, prima preocupare a sectorului bancar a fost asigurarea continuității activității. "Încă de la primele momente ale acestui episod, sectorul bancar s-a concentrat pe cum să asigure continuitatea serviciilor, Dacă ar fi să tragem o linie, după luna mai, nu au existat cazuri de disfuncționalitate în sistemul bancar. Au fost provocări foarte mari, de la modul în care asigurăm protecția clienților, a salariaților, asigurarea cash-ului și a transporturilor de numerar, mai mari ca în alte perioade, și până la modalitatea în care asiguri o soluție clienților noștri. Au fost situații când a trebuit să implementăm rapid soluții de restructurare sau de amânare la plată, pentru a asigura încredere", a spus Bogdan Neacșu.
Băncile au operat, în starea de urgență, unele schimbări în modul în care livrează servicii clienților, însă acum, ca răspuns la solicitările acestora, trebuie să digitalizeze mai mult și să adapteze și produsele noii situații economice.
"Din perspectivă internă, nu cred că este momentul să ne concentrăm acum pe restructurări semnificative. Mai degrabă pe cum ajustăm activitatea bancară, pe cum digitalizăm anumite procese, ca să ne servim cât mai bine clienții. Clienții, până la urmă, ne impun un trend. Nu mai vor să vină la bancă. Vor să lucreze și să-și facă lucrurile de acasă. Fie că vor să se protejeze, fie că li se pare mai facil. Asta trebuie să facem șli noi, să deschidem teritoriul ăsta, astfel încât interacțiunea cu banca să fie de altă manieră. Asta înseamnă investiții din partea noastră, în structura de personal, pentru că oamenii trebuie pregătiți, în sisteme și în procesele pe care le punem la dispoziția clientelei", a explicat președintele CEC Bank.
Schimbările la nivel de produse bancare trebuie să fie mai ample, să reprezinte o abordare nouă în ce privește evaluarea riscului.
"Doi la mână, trebuie să ne ajustăm plaja de produse și modalitățile în care punem la dispoziție liniile de finanțare. Nu putem să o facem așa cum o făceam și până acum sau să ne bazăm pe același tip de garanții ori pe aceeași abordare la momentul la care judecăm riscul unui client", a spus el.
Cea mai mare incertitudine pentru sistemul bancar rămâne cea legată de sănătatea financiară a clienților și de capacitatea acestora de a rambursa împrumuturile după perioada de moratoriu, spune directorul executiv al Raiffeisen Bank România. Pentru revenirea economică este esențială creșterea încrederii consumatorilor și firmelor, care este însă subminată de fake news și de inițiativele legislative legate de sistemul bancar, a transmis Steven van Groningen.
“Avem destul de multe incertitudini în sistemul bancar și, evident, cea mai mare întrebare este cum va fi afectată abilitatea clientului de a returna banii și dacă vom avea problemele cu provizioanele și cât de mari vor fi. În primă fază e ușor, facem reeșalonare, avem moratoriu. Întrebarea este cât vor fi clienții afectați după perioada de moratoriu și întrebarea cea mai mare - cum vor fi afectați clienții din anumite domeniu pe termen mai lung”, spune van Groningen.
Directorul Raiffeisen explică faptul că firmele care sunt profitabile de principiu nu ar trebui să aibă probleme să treacă peste această perioadă, chiar dacă au o problemă temporară de cash flow, pe care o pot acoperi cu sprijin de la bănci. Însă lucrurile s-ar putea complica dacă veniturile scad pe termen lung, mai ales că situația financiară generală a firmelor din România nu este prea bună – 42% dintre firme au capital negativ și acestea angajează 15% din salariați.
„Credităm în continuare, dar ne uităm care sunt zonele care ar putea fi mai mult afectate și care mai puține. E important și cât de puternică este o firmă. Avem de-a face și cu firme care sunt slab capitalizate. Sistemul bancar poate ajuta într-o criză, dar prima obligație pentru a ține o întreprindere în viață este a proprietarului. Dacă după, totuși, 8 ani de creștere economică, cu rate de dobânzi foarte mici, ai firme care nu au nicio rezervă, cred că va fi evident mai greu pentru o bancă să ajute decât într-o situație în care acționarul are rezerve și compania este bine capitalizată”, explică van Groningen.
În asigurări, Francois Coste, directorul general al Groupama, explică faptul că perioada de criză provocată de coronavirus a accelerat procesul de digitalizare a activității companiei și a generat creșterea cererii de asigurări pentru locuințe și sănătate, alături de reducerea frecvenței accidentelor auto, care sunt un factor de pierdere pentru asigurători.
"Această criză ne reamintește că asigurările sunt esențiale, sunt un element de continuitate pentru oameni și afacerile lor. Criza ne-a împins să accelerăm procesul de digitalizare și ce am realizat în ultimele trei luni reprezintă cât am făcut în ultimii 3-5 ani. Groupama România a folosit foarte mult video assist la inspecția de risc și inspecția de daune, care se fac acum prin intermediul telefonului mobil", a spus Coste.
El a afirmat că segmentele bancar și leasing generează 30% din veniturile anuale ale Groupama România și, în contextul crizei, acestea au scăzut semnificativ, dar speră că vor reveni la normal în perioda următoare.
"Pe de altă parte, sunt optimist în privința asigurărilor pentru locuințe și case. Această criză a arătat că oamenii pot lucra foarte bine de la distanță, că oamenii au nevoie de o casă mai mare pentru distanțare socială, fapt ce va determina trecerea de la o locuință la bloc la una pe pământ, în afara orașului. Cred că cererea pentru locuințe mai bune, mai spațioase va crește și va aduce cerere pentru asigurări de locuințe", a spus șeful asigurătorului.
"Am observat, de asemenea, o creștere a cererii pentru asigurări de sănătate, mai ales că Groupama Romania a fost primul asigurător local care a introdus riscul de Covid 19 în polițe. Pe de altă parte, vedem că în alte domenii, cum ar fi agricultura, criza sanitară a avut un impact redus, cu toate că evenimentele climatice din România sunt din ce în ce mai severe, iar agricultura țării este a cincea la nivelul UE, având un mare potențial de dezvoltare", a mai spus Coste.
Constituirea comunității de investitori locali este prioritatea Bursei de Valori București, iar aceasta ar urma să aducă posibilități sporite pentru listarea firmelor mici, a fost mesajul transmis de Adrian Tănase, directorul general al Bursei. El vede un obiectiv realizabil în atingerea unei ținte a 20% din Produsul Intern Brut pentru următorii 10 ani.
Într-o etapă caracterizată de lichiditate foarte mică pe piața de capital românească, Adrian Tănase, cel care a preluat poziția de CEO al Bursei de Valori București la începutul anului 2018, este conștient de punctul de plecare slab. „Piața este mică în raport cu economia din România”, spune acesta. El a adus în discuție nivelul de 10% al capitalizării bursiere raportate la PIB, față de reperul de 35-40% la care se regăsește Polonia. Pentru Tănase, un obiectiv este acela al dublării acestei capitalizări în următorii 10 ani. „Șanse sunt. Totdeauna sunt șanse”, a spus el, adăugând că este nevoie de eforturi pentru materializarea acestora.
Principalul mijloc de a îmbunătăți adâncimea pieței este dezvoltarea unei comunități de investitori locali, ceea ce ar fi dorit și de investitorii instituționali nerezidenți ce vor să-și găsească o contraparte într-o structură puternică și diversă de investitori de portofoliu autohtoni. Existența unei astfel de clase de investitori, afirmă Tănase, ar îmbunătăți cererea de instrumente financiare și ar contribui la o piață a ofertelor primare mai activă, aceasta fiind în prezent înghețată, de la ultima listare majoră, cea a companiei Purcari Wineries (WINE) din februarie 2018.
În prezent, există paradoxul că este mai ușor la BVB să listezi o companie mare, cu un tichet de 30 milioane de euro, spre exemplu, având în vedere prezența investitorilor străini și a fondurilor de investiții, dar este mai greu să faci listări de aproximativ 300.000 de euro, unde ar fi nevoie de contribuțiile micilor investitori.
Autoritatea de Supraveghere Financiară trebuie însă să surmonteze etapa de presiune la care este supusă și să adopte deciziile care să protejeze drepturile, a transmis Bogdan Drăgoi, președintele SIF Banat-Crișana. El vede ca obiective principale urgentarea constituirii Contrapărții Centrale și dezvoltarea unei clase de investitori de retail, dar pentru tractarea pieței este nevoie de oameni potriviți la conducere, în ultima privință lansând o săgeată către Asociația Brokerilor.
Activitatea de tranzacționare de la Bursa de Valori București a fost în mai multe sesiuni din această parte a verii de 4-7 milioane dolari, amintește Bogdan Drăgoi, cel care deține președinția executivă la SIF Banat Crișana (SIF1), entitate cu active nete de peste 1 miliard de lei. „Este aberant de mică”, spune acesta.
Una din explicațiile sale este etapa de neîncredere în piață față de mai multe episoade pe care le califică drept abuzuri. „De peste 2 ani de zile, drepturile acționarilor nu sunt respectate”, spune Drăgoi care a avut o carieră relevantă în Ministerul Finanțelor Publice, unde a ajuns inclusiv în poziția de ministru în anul 2012. Fără a numi litigiul în care societatea pe care o conduce este implicată cu SIF Oltenia (SIF5), el a afirmat că nu este de acceptat să fie manageri care să spună că „acționarii nu contează”, trimitere la o prezumtivă declarație a președintelui SIF-ului de la Craiova, Tudor Ciurezu.
Șeful de la SIF Banat Crișana face apel la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), despre care spune că are o echipă completă - deci nu mai este supusă acelorași presiuni politice - să intervină în soluționarea cazurilor în care drepurile acționarilor nu sunt respectate.
„Autoritatea trebuie să fie fermă, să sancționeze abuzurile și abaterile de la litera și de la spiritul legii”, a declarat Drăgoi, altfel întârzierea intervențiilor ar lăsa să se rostogolească un bulgăre al neregulilor care ar deveni tot mai mare. Deși afirmă că ASF ar avea o conducere „competentă, puternică și stabilă”, președintele SIF-ului cu sediul la Arad denunță presiuni din partea unor actori din piața de capital prin intermediul presei, ceea ce ar fi o revenire la practicile anilor ’90. „Constat cu tristețe că de peste un an de zile sunt supuși unei presiuni constante, o presiune care vine din partea presei, din partea unor actori din piață pe toate domeniile”, a mai spus Drăgoi.
Într-un context în care președintele Asociației Brokerilor, Dan Paul, a fost perceput ca fiind de partea lui Ciurezu în războiul dintre SIF-uri, Drăgoi a țintit și către acesta spunând că este nevoie de oameni credibili la conducerea bursei care să împingă înainte lucrurile cu privire la dezvoltarea infrastructurii, unde țintește o realizare mai rapidă a proiectului contrapărții centrale și cea de atragere a investitorilor de retail.
