Pandemia a lovit numeroase sectoare economice, cu diferite grade de severitate și viteză, turismul și ospitalitatea fiind printre cele mai afectate, iar la nivel global este așteptat un val de insolvențe/falimente atunci când companiile nu vor mai beneficia de sprjinul de urgență acordat de guverne în această perioadă. De altfel, scăderea numărului dosarelor noi de insolvență, în 2020, cu 12,72% față de anul precedent, de la 6.524 în 2019 la 5.694 în 2020, este pusă pe seama facilităților oferite de Guvern și a blocării activității instanțelor.
În 2020, pe fondul pandemiei, firmele au acumulat datorii și și-au rostogolit creanțele. Multe dintre acestea au încercat să se reinventeze, însă criza a spulberat domenii precum comerțul tradițional, HoReCa și Industria de Evenimente.
Ultimele date relevă că 2021 este anul în care multe companii, în special din zona IMM-urilor, vor fi nevoite să găsească soluții pentru plata datoriilor restante, rostogolite din anul trecut, numărul estimat de firme din România aflate în zona de risc de insolvență fiind de circa 60.000.
Legile privind restructurarea și insolvența diferă de la țară la țară, în condițiile în care proceduri funcționale pot avea un impact uriaș într-o redresare.
În 2021, companiile care vor să depășească criza și să treacă în următoarea etapă de dezvoltare trebuie să fie pregătite să anticipeze schimbările și să investească în soluții care să le ajute să gestioneze mai bine riscurile.
Am discutat pe această temă cu Cristina Ienciu Dragoș, head of legal în cadrul CITR, leaderul pe pieței de insolvență și restructurare din România și country coordinator în cadrul INSOL Europe.
Cum se văd efectele pandemiei din perspectiva specialiștilor în insolvență și restructurare?
În primele patru luni ale anului, numărul firmelor intrate în insolvență a crescut cu aproape 45% față de perioada similară din 2020. Acum încep să se contureze efectele financiare ale crizei sanitare, efecte care au fost amânate anul precedent de facilitățile fiscale acordate cât și de faptul că a fost suspendată obligația debitorilor de a-și deschide procedura insolvenței deși erau într-o astfel de stare. Însă experiența noastră de 20 de ani în zona companiilor în dificultate ne spune că această amânare diminuează șansele de redresare ale companiilor. Insolvența și restructurarea se dovedesc a fi cele mai eficiente metode de însănătoșire ale companiilor care se află impas. Sunt soluții care ajută la protejarea companiilor în momente de criză, indiferent că ne referim la crize economice, sectoriale sau punctuale, la nivel de companie.
Am avut anul trecut o creștere a numărului de proceduri de restructurare în zona de pre-insolvență (concordat preventiv) sau în afara legii insolvenței (O.G. nr. 6/2019). Această tendință a pieței ne arată nevoia antreprenorilor de a accesa măsuri de restructurare.
În 2020, lunar au intrat în insolvență și restructurare în medie șapte companii de impact (cele care au active de peste 1 mil. de euro), puțin peste jumătate din numărul înregistrat anul precedent 2019.
Sectoarele de activitate cu cele mai multe companii de impact intrate în insolvență și restructurare sunt: industrie (26%), comerț (14%), energie (10%) și agricultură (10%).
Ce impact va aveaprevenția în business în contextul Directivei Europene 2019/1023 privind restructurarea și insolvența ?
Conform unei analize CITR realizate pe un eșantion de 100 de companii în insolvență din portofoliul propriu, 57% dintre companiile în dificultate au amânat în medie timp de trei ani accesarea procedurii. Asta în contextul în care 73% dintre antreprenori spun că au devenit mai buni manageri ca urmare a experienței din perioada de redresare prin insolvență, care include o importantă componentă de restructurare și negociere.
Lipsa unei legislații clare, ușor aplicabile în domeniul prevenției în business și lipsa de consecvență în materie politică și economică, încurajează de multe ori comportamentul de amânare în detrimentul restructurării și negocierii. Antreprenorii și managerii ezită să apeleze la mecanisme de restructurare din cauza stigmatului eșecului sau pentru că procedurile nu sunt cunoscute suficient.
Observăm o slabă accesare a procedurilor de restructurare, precum concordatul preventiv sau O.G. 6/2019 comparativ cu potențialul de redresare pe care aceste proceduri l-ar putea asigura.
Dar odată cu implementarea noii Directive Europene în domeniul restructurării și prevenției insolvenței la nivelul legislației românești, proiect în care CITR are rolul de consultant la nivel național, ne așteptăm ca eficiența mecanismelor de restructurare să fie semnificativ îmbunătățită, iar numărul procedurilor de prevenție în business accesate de către companii să crească considerabil. Totodată, noua legislație va contribui la crearea unei culturi a prevenției în business, atât de necesară la nivel național.
Astfel, 2021 devine anul prevenției în business, un an în care companiile au oportunitatea să se reinventeze pentru noua economie, să își adapteze strategiile și produsele și să inoveze. Nu în ultimul rând, să își privească greșelile ca un motor de evoluție.
Care este fundamentul schimbării legislației? Ce aduce nou?
2013-2014 a fost anul în care România a atins maximul numărului de dosare de insolvență, iar de atunci trendul a fost descrescător. În anul pandemiei 2020 am avut un minim istoric al numărului de dosare de insolvență, aproximativ 6.000 de dosare. Însă, conform studiilor noastre, numărul mic de dosare de insolvență nu reflectă cu adevărat starea companiilor de impact aflate în dificultate. Deoarece din cele aproximativ 32.000 companii de impact din țară în jur de 50% sunt în dificultate, 20% în insolvență iminentă și doar 30% finanțabile.
Prin transpunerea Directivei 2019/1023 în legislația din România, companiile aflate în dificultate vor avea noi proceduri de restructurare care vor oferi o nouă șansă pentru redresarea activității.
Noul cadru normativ va actualiza instrumentele disponibile prin adaptarea acestora la mediul de business și contextul economic. În forma propusă a proiectului legislativ ce trebuie votată de Parlament vom avea o înlocuire a procedurii de mandat ad-hoc care, din toate discuțiile cu stakeholderii, a reieșit că era o procedură inutilă, nefolosită și necunoscută. Vom avea, în schimb, o procedură total nouă de restructurare, în afara insolvenței – Acordul de restructurare, care va avea la bază un plan de business votat de către creditori, iar intervenția unei proceduri oficiale, în fața unui judecător se va face doar la momentul solicitării confirmării efective a acelui plan. Este o procedură confidențială care o să îi ajute pe foarte mulți antreprenori având în vedere stigmatul dificultății din țara noastră. Ulterior, după negocierile out-of-court dintre societate și creditorii săi, instanța doar va confirma că planul este viabil, legal și că poate fi executat.
După care s-a modificat procedura concordatului preventiv astfel încât să fie o procedură utilizabilă în practică. Aceasta va putea fi folosită în cazul în care, de exemplu, există executări silite împotriva companiei care vor fi suspendate odată cu deschiderea procedurii. S-a schimbat și procedura de vot, s-a prelungit termenul de plan - de la 2 ani la 4 ani și s-au inclus mecanisme de confirmare a planului de restructurare foarte rapide.
De asemenea, în ambele proceduri, s-a avut în vedere necesitatea digitalizării fiind adaptata si modalitatea de comunicare și transmitere a documentelor.
Astfel, companiile vor putea accesa aceste proceduri în funcție de specificul dificultății fiecăreia pentru a putea beneficia de un proces adaptat de restructurare.
Odată intrate în proces de restructurare, sunt identificate cauzele dificultăților dar și principalele măsuri care pot fi luate rapid pentru a pune compania la adăpost. Companiile fac demersuri pentru eficientizarea liniilor de business, pentru identificarea activităților care produc pierderi, se propun soluții pentru modificarea structurii și a compoziției activelor și/sau pasivelor, dacă este cazul, sunt posibile chiar reduceri ale datoriilor și obținerea de finanțări.
Urmează realizarea planului de restructurare a datoriilor și de maximizare a recuperării creanțelor de către creditori.
Cum contribuie noul cadru normativ la schimbarea mindset-ului în mediul de afaceri din România? Ce impact vor avea noile prevederi pentru companii?
În momentele de criză, un factor determinant este încrederea. Este cea care face diferența între învingători și învinși. De multe ori cuvântul restructurare este încă perceput greșit în mediul de afaceri românesc, fiind asociat cu reducerea numărului de locuri de muncă și alte măsuri asemenea.
Însă restructurarea în sensul noii Directive Europene în domeniu face referire la aplicarea mecanismelor de prevenție în business. Pe lângă asta, restructurarea poate însemna și reorientare, reproiectarea totală sau parțială a activității companiei în vederea menținerii sau consolidării unui avantaj pe piață.
Transpunerea Directivei Europene privind insolvența și restructurarea în România reprezintă, pe lângă actualizarea legislației, șansa salvării companiilor de la primele semne de dificultate. În plus, noua abordare în materia procedurilor de prevenire a insolvenței are scopul, dar și menirea de schimbare a mindset-ului din businessul românesc, punând accentul pe prevenție și negociere în afaceri.
Cum pot aborda companiile diverse situații dificile apărute la un moment dat în existența lor?
În general, în România companiile amână 3-4 ani intrarea în insolvență, de teama eșecului, a dificultății de a începe o nouă afacere, astfel încât, în mod evident, fenomenul scade rata de recuperare a creanțelor și crește costurile recuperării. Reorganizările au evoluat de la aproximativ 1% din numărul insolvenței, în 2008, la aproximativ 6%.
Am învățat că în business cel mai important este să nu renunți la a identifica modalități diverse de management de criză și că este foarte important să fii înconjurat de oameni cu care să te poți sfătui în momentele dificile, când situația pare greu de traversat.
Ceea ce ar trebui să știe orice antreprenor este că dacă dificultățile companiei sunt sesizate foarte devreme, dacă managementul companiei apelează la specialiști pentru diagnoză și construirea unor soluții adecvate, restructurarea este o oportunitate de revigorare a companiei, de salvare a locurilor de muncă, ba chiar de creare de noi locuri.
Cum se aplică Directiva în alte state europene?
Zilnic 600 de firme europene intră în faliment, anual 200.000 de firme ies din economie (1,7 mil locuri de muncă pierdute), 3 milioane de noi locuri de muncă ar putea fi create prin acordarea celei de-a doua șanse.
Directiva privind restructurarea și insolvența se aplică în toate cele 27 de state membre UE, în versiuni adaptate contextului socio-cultural și economic specific fiecărui stat.
Regatul Țărilor de Jos este primul stat din UE care a pus în aplicare această Directivă, introducând pentru prima dată în istoria juridică a țării un mecanism de restructurare - asemănător celui din Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. Rezultatele le vom vedea pe termen lung.
