Executivul își propune să modifice legislația în domeniul minier pentru a permite redeschiderea minelor închise prin hotărâre de guvern, dar și pentru a interzice mineritul prin "procedee periculoase" pentru sănătatea omului sau pentru mediul înconjurător.
Astfel, Ministerul Economiei intenționează "reglementarea posibilității de redeschidere a exploatărilor pentru care a fost emisă o hotărâre a Guvernului privind aprobarea conservării, închiderii, ecologizării și monitorizării postînchidere", potrivit unui document guvernamental consultat de Profit.ro.
O altă intenție este, conform sursei citate, "introducerea unor prevederi care vizează în mod explicit împiedicarea exploatării resurselor naturale prin procedee periculoase pentru sănătatea omului sau pentru mediul înconjurător".
CITEȘTE ȘI ANALIZĂ Elveția poate arăta Marii Britanii drumul către Brexit? Redeschiderea minelor închise și destinate dezafectării a fost o temă recurentă în România, în special de la criza economică începută în 2009, ideea fiind vehiculată de întreg spectrul politic, ca modalitate de stimulare a creșterii economice și de creare de locuri de muncă.
Ultima tentativă de reglementare a posibilității de redeschidere a minelor închise prin hotărâre de guvern a fost în 2013, fiind inclusă într-un proiect de modificare a Legii minelor, elaborat de Guvernul Ponta. Proiectul a fost însă respins de Camera Deputaților, decizională, la finalul acelui an, pe fondul protestelor masive de stradă din acea perioadă împotriva proiectului de exploatare auriferă de la Roșia Montană. Protestatarii acuzau că draftul noii legi a minelor îi favorizează pe dezvoltatorii proiectului aurifer.
În 2014, Sorin Găman, director general adjunct în Ministerul Economiei, arăta că România a închis 550 de mine în ultimii ani, din cauza ineficiențelor economice și a tehnologiilor învechite, dar multe resurse sunt încă în astfel de mine închise, astfel că este necesar ca unele exploatări să fie redeschise.
Coincidență, documentul este redactat la nivelul Guvernului într-un moment în care circa 300 de mineri de la exploatarea de cărbune Vulcan, din Valea Jiului, s-au autoblocat în subteran, solicitând să afle care va fi viitorul Complexului Energetic Hunedoara, iar alți circa 250 de ortaci de la mina Lonea s-au blocat la rândul lor în subteran, din aceleași motive și cerând, în plus, ca ministrul Energiei să vină în Valea Jiului.
CITEȘTE ȘI Ministrul Energiei acuză că i s-a cerut să influențeze justiția în cazul insolvenței CE Hunedoara Pe de altă parte, faptul că Ministerul Economiei își propune acum "introducerea unor prevederi care vizează în mod explicit împiedicarea exploatării resurselor naturale prin procedee periculoase pentru sănătatea omului sau pentru mediul înconjurător" duce cu gândul la un proiect de lege de interzicere a utilizării cianurilor în mineritul după aur și argint, inițiat încă din 2007, în mod poate paradoxal, de către foștii senatori Gheorghe Funar (PRM) și Peter Kovacs Eckstein (UDMR), reprezentanți ai unor partide care nu se agreează reciproc, și aflat încă pe circuitul legislativ la Camera Deputaților.
Interzicerea utilizării cianurilor în minerit este susținută de către organizațiile de mediu care se opun proiectului de la Roșia Montană. În decembrie 2015, proiectul a fost retrimis, pentru raport suplimentar, la Comisia de Industrii a Camerei Deputaților, cu termen de depunere a raportului 11 februarie 2016, expirat deja.
În precedentul raport, Comisia a recomandat respingerea inițiativei legislative, motivând că "o interzicere generală a utilizării tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri ar implica închiderea exploatărilor aflate în funcțiune, din lipsa unei tehnologii alternative, ducând la dispariția unor locuri de muncă, fără beneficii suplimentare pentru mediu sau sănătate umană". După primirea raportului suplimentar din partea Comisiei de Industrii, proiectul de lege va ajunge în plenul Camerei Deputaților.
Interesant este că, asupra respectivului proiect de lege, Guvernul a trimis, în 2007, două puncte de vedere, unul în care se opunea inițiativei legislative și unul în care propunea să se acorde operatorilor economici un termen de 5 ani pentru adaptarea tehnologiilor de prelucrare la exigențele unei directive UE din 2006 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive.
Ulterior, în 2010, Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la interzicerea folosirii tehnologiilor pe bază de cianuri în mineritul din Uniunea Europeană.
CITEȘTE ȘI Românii nu au așteptat reducerea cotei TVA de la 1 ianuarie, vânzările electro-IT au crescut cu 18,3% pe finalul anului trecut În iulie anul trecut, Gabriel Resources, compania care controlează Roșia Montană Gold Corporation, a reclamat autoritățile de la București la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate de autoritățile de la București cu Canada și Marea Britanie. Reclamația a fost făcută după ce, în ianuarie 2015, compania a emis o notificare de litigiu președintelui, premierului și Guvernului României, invitând autoritățile române să discute găsirea unei soluții amiabile. În pofida unor noi scrisori trimise de Gabriel Resources în aprilie și mai, autoritățile române nu au dat un răspuns.
"Prin acțiunile și inacțiunile sale, România a blocat și a împiedicat implementarea proiectului, cu încălcarea drepturilor investitorilor și fără justă compensație, privând efectiv Gabriel Resources de valoarea investițiilor sale. Tratamentul aplicat de România Gabriel Resources și investițiilor sale încalcă obligațiile prevăzute de tratatele bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor, provocând pierderi semnificative Gabriel Resources. În cererea sa de arbitraj, Gabriel Resources solicită compensarea integrală care i se cuvine potrivit prevederilor tratatelor pentru faptul că i-au fost încălcate drepturile cu privire la dezvoltarea proiectului, ca o consecință a violării de către România a acestor tratate", se arăta într-un comunicat al Gabriel Resources de la acea dată.
La începutul acestei luni, Ministerul Culturii și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au comunicat către Centrul Patrimoniului Mondial de la Paris înscrierea peisajului cultural minier Roșia Montană în lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial. Demersul vine după ce localitatea Roșia Montană, pe o rază de 2 kilometri, a fost clasată ca sit în categoria A, în noua Listă a Monumentelor Istorice. În plus, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a anunțat recent că Ministerul Culturii a sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) cu privire la Roșia Montană, după ce au fost sesizate mai multe nereguli în legătură cu acest sit.
