Guvernul introduce reguli de plată defalcată a TVA, argumentând că România deține un record negativ între statele membre UE în ceea ce privește GAP-ul de TVA și sunt necesare noi măsuri de creștere a gradului de colectare a taxei și de combatere a evaziunii TVA, inclusiv prin creșterea gradului de conformare voluntară la plată a persoanelor impozabile. Firmele corecte care și în prezent își achită sumele datorate cu titlu de TVA către bugetul de stat vor fi avantajate prin eliminarea sau reducerea semnificativă a concurenței neloiale, spun Finanțele.
Astfel, Executivul va decide noi reguli, precum includerea în categoria persoanelor care au obligația deschiderii de conturi de TVA a persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA aflate însă sub incidența legislației privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
De asemenea, din 1 ianuarie 2018, pentru debitarea și creditarea contului de TVA, băncile trebuie să asigure și un mecanism automat/manual care să verifice că tranzacțiile cu instrumente bancare sunt realizate doar între aceste conturi:
a) la debitarea contului de TVA, existența unui IBAN beneficiar care să conțină în structura sa șirul de caractere ”TVA”
b) permiterea debitării contului în anumite situații doar cu aprobarea ANAF
Până la 1 octombrie 2017, firmele, inclusiv cele care se află sub incidența legislației privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, înregistrate în scopuri de TVA, trebuie să deschidă cel puțin un cont distinct de TVA (pentru încasarea și plata TVA) și să comunice acest cont tuturor furnizorilor/prestatorilor și beneficiarilor.
Noile reguli pregătite pot fi văzute AICI.
Executivul arată că, din studiile de specialitate efectuate atât la nivel comunitar, cât și la nivel național, rezultă că România deține un record negativ între statele membre în ceea ce privește GAP-ul de TVA, respectiv de 37,89%, la nivelul anului 2014, și în creștere față de anii anteriori (37,16% în 2011, 36,70% în 2012 și 34,49% în 2013). Dintre statele membre, singurele care mai înregistrează un GAP care depășește 30% din totalul TVA care ar trebui colectată sunt Lituania și Malta. La polul opus se situează Suedia (1,24%) și Luxemburg (3,80%).
În termeni absoluți, GAP-ul României la nivelul anului 2014 se traduce în aproximativ 7 miliarde euro. Astfel, nivelul GAP-ului TVA din România ca nivel procentual se situează mult peste media europeană, de aproximativ 14,03% în anul 2014.
Gap-ul TVA reflectă atât TVA declarată și neplătită de către agenții economici, cât și o estimare a pierderii de venituri din TVA ca urmare a fraudei și evaziunii, falimentului, insolvenței, optimizărilor fiscale, precum și a unor calcule eronate.
GAP-ul de TVA este definit ca diferența dintre valoarea TVA colectată și TVA totală care ar fi trebuit colectată, și este exprimat atât în raport absolut, cât și în termeni relativi. TVA totală care ar trebui colectată este obligația fiscală teoretică în conformitate cu legislația fiscală.
"În prezent, beneficiarii unor livrări de bunuri/prestări de servicii, indiferent de statutul acestora (instituții publice, societăți comerciale, persoane fizice etc.), au obligația de a plăti către furnizori/prestatori întreaga contravaloare a achizițiilor de bunuri/prestărilor de servicii, inclusiv TVA aferentă, prin virarea într-un cont bancar indicat de furnizor/prestator, în numerar/substitute de numerar, instrumente de plată etc. Furnizorii/prestatorii încasează astfel TVA aferentă operațiunilor taxabile efectuate, dar nu întotdeauna plătesc către bugetul de stat taxa datorată, utilizând sumele încasate cu titlul de TVA de la clienți în alte scopuri. Acei furnizori/prestatori care utilizează sumele reprezentând TVA încasate de la clienți în alte scopuri decât plata TVA datorate la rândul lor furnizorilor/prestatorilor sau bugetului de stat beneficiază de un avantaj față de furnizorii/prestatorii corecți", susține Guvernul.
