Fondul Monetar Internaționa (FMI) transmite României, în urma ultimei misiuni de evaluare, că pachetul fiscal adoptat recent oferă o îmbunătățire binevenită în politica fiscală și ar trebui să contribuie "la reducerea oarecum" a deficitului fiscal în 2024, dar va fi nevoie "de mai mult".
În special, reducerea unor scutiri de taxe este un pas înainte. Cu toate acestea, unele măsuri, în special noile taxe pe cifra de afaceri, nu sunt în conformitate cu bunele practici și ar trebui reconsiderate.
Mai mult, sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a atrage cel puțin 2% din PIB în venituri suplimentare, dincolo de câștigurile din recentul pachet fiscal, pentru a pune deficitul fiscal pe o traiectorie sustenabilă pe termen mediu, asigurând în același timp că toți contribuabilii își plătesc cota echitabilă. Raționalizarea TVA și a impozitelor pe venitul persoanelor fizice (inclusiv închiderea de lacune și eliminarea privilegiilor fiscale) ar trebui să fie elemente cheie ale unei astfel de reforme. Odată ce acest lucru este realizat, ar trebui să se ia în considerare reintroducerea impozitării progresive pe venit.
Politicile fiscale și de cheltuieli vor trebui să devină mai previzibile. Anunțarea unor reforme fiscale suplimentare cu mult timp în avans va ajuta companiile și gospodăriile să se adapteze la aceste schimbări. Cheltuielile pentru pensii și salariile din sectorul public ar trebui stabilite pe o traiectorie sustenabilă bazată pe formule, așa cum se prevede în PNRR. Acești pași ar trebui să contribuie la îmbunătățirea bugetării pe termen mediu și să sprijine o cale credibilă pentru consolidarea fiscală necesară.
Noul proiect de lege a pensiilor ar contribui la reducerea cheltuielilor pe termen lung, dar ar genera costuri fiscale inițiale care ar putea periclita eforturile de reducere a deficitului în următorii câțiva ani. Pentru a evita acest risc, sunt necesare o introducere treptată a acestor costuri și o implementare prudentă.
Politica monetară nu ar trebui relaxată până când inflația de bază nu se află pe o traiectorie fermă descendentă, așa cum este necesar pentru revenirea inflației totale în intervalul de toleranță până la începutul anului 2025. Inflația este în scădere în linii mari, conform previziunilor, dar riscurile apar din creșterea puternică a salariilor. În plus, autoritățile monetare ar trebui să fie, de asemenea, pregătite să înăsprească politica monetară în cazul în care se materializează riscuri pozitive asupra inflației de bază.
Episodul recent de volatilitate mai mare a cursului de schimb oferă o oportunitate de a crește treptat flexibilitatea cursului de schimb bidirecțional pe termen mediu. Acest lucru ar reduce oportunitățile de destabilizare a fluxurilor de capital, ar crește eficacitatea politicii monetare și ar spori rezistența la șocurile economice. În acest context, este important să trecem treptat pentru a păstra câștigurile de încredere înregistrate în ultimul deceniu. Date îmbunătățite privind așteptările inflaționiste ar sprijini calibrarea politicii monetare.
Deși vulnerabilitățile sectorului financiar sunt limitate, riscurile emergente trebuie monitorizate. Fundamentele puternice ale sectorului financiar susțin reziliența acestuia, dar creșterea recentă a împrumuturilor în valută a companiilor impune o analiză atentă. Taxa pe cifra de afaceri a băncilor ar putea, dacă este menținută pentru o perioadă îndelungată, să slăbească rezervele financiare ale băncilor și intermedierea financiară deja scăzută.
Există spațiu semnificativ pentru a susține creșterea veniturilor reale și convergența în continuare cu Europa de Vest. Acest lucru necesită investiții în infrastructura fizică, precum și în oameni și întărirea eficienței statului.
Valorificarea la maximum a sprijinului UE disponibil este esențială – atât pentru a ajuta la finanțarea investițiilor atât de necesare, cât și pentru a sprijini punerea în aplicare a agendei de reformă convenite.
Reformele guvernanței sunt esențiale, inclusiv pentru a spori capacitatea administrativă și transparența, combaterea corupției și eficientizarea întreprinderilor de stat. Astfel de reforme ar întări atractivitatea României pentru investiții și, de asemenea, ar contracara migrația netă continuă (deși în scădere).
Creșterea participării la forța de muncă este esențială pentru atenuarea efectelor scăderii populației. Creșterea oportunităților pentru femei de a se alătura forței de muncă formale și îmbunătățirea rezultatelor educației pentru a spori oportunitățile pentru toți sunt deosebit de importante.
Avansarea tranziției ecologice a economiei României este vitală. Reducerea emisiilor de GES în conformitate cu obiectivele UE și actualizate NECP este o provocare, chiar dacă producția de energie electrică a României este deja dominată de surse cu emisii scăzute de carbon. În special, emisiile din sectoarele transporturilor și locuințelor sunt dificil de abordat. Acest lucru necesită nu numai investiții mari și bine coordonate, ci și un set complementar de politici pentru a atenua impactul social al tranziției. Astfel de politici ar trebui să descurajeze emisiile de carbon (inclusiv prin impozitare) protejând în același timp compensarea gospodăriilor cu venituri mici. Închiderea programată a minelor de cărbune va necesita eforturi speciale pentru a oferi compensații și noi oportunități pentru gospodăriile afectate. Potențialul mare al României pentru energie regenerabilă îi oferă oportunități importante de a beneficia de decarbonizare și de a deveni mai competitivă în lanțurile valorice verzi.
Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează o creștere economică de 2,3% pentru România în acest an și un deficit bugetar de 6% din PIB și recomandă autorităților de la București reforme adiționale care să reprezinte 2% din PIB.
Este anticipat că noul pachet fiscal va îmbunătăți finanțele publice în 2024 și în anii următori cu aproximativ 1 % din PIB, ceea ce va duce la un deficit de puțin peste 5 % din PIB în 2024.
El spune că, după implementarea pachetului fiscal, deficitul va scădea anul viitor de la 6% la 5% și a precizat că vor fi mai multe de făcut pe termen mediu pentru ca deficitul fiscal să ajungă la 3%. El a menționat că pentru 2024 nu prevede să fie probleme de finanțare cu acest deficit.
România nu are nevoie de asistență financiară de la FMI și nu este nevoie de creșterea TVA, a explicat însă acesta.
"Posibilitatea impozitării progresive este un subiect pe care l-am discutat acum un an cu autoritățile dumneavoastră și a reieșit că un prim pas necesar este acela al curățării sistemului fiscal. În ce privește golurile legislative, scutirile și preferințele atunci taxa unică pe care o aveți acum nu va mai putea exista și va trebui să vă gândiți la o taxare progresivă. Trebuie mai întâi să vă asigurați că fiecare își plătește cinstit partea sa, iar pachetul fiscal a oferit un prim pas în această direcție", a adăugat oficialul.
„Pachetul de măsuri fiscale este bun, dar trebuie îmbunătățit. Noul pachet fiscal va îmbunătăși situația pentru 2024 în privința controlului deficitului bugetar care să se mențină în 3% din PIB. Ținta nu va putea fi atinsă în 2024. Impozitul pe cifra de afaceri va constitui o povară asupra unor companii.
Șeful misiunii FMI la București, Jan Kees Martijn. Inquam Photos / Octav Ganea 
Inflația este în scădere. Acesta lucru nu trebuie să ducă la o relaxare fiscală. Alte reforme trebuie să crească veniturile și gradul de declarare onestă a veniturilor. Trebuie să se lucreze mai mult în eliminarea excepțiilor fiscale a golurilor și în privința legii privind fiscalizării proprităților și trecerea la o economie verde. Altfel rezultatele nu pot fi predictibile.
Pragul pentru microîntreprinderi trebuie să fie redus și mai mult, dar impozitul pe cifra de afaceri pentru companii mari și bănci afectează inechitabil companiile cu marje reduse. Sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a crește veniturile, eficiența și echitatea. În următorii doi ani, va fi necesară o creștere a veniturilor de peste 2 % din PIB, în plus față de câștigurile obținute în urma recentului pachet fiscal.
În acest scop, măsurile-cheie care trebuie avute în vedere sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase; continuarea raționalizării TVA; reforma impozitului pe proprietate și utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, în sens mai larg, pentru a favoriza tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Îmbunătățirile în curs de desfășurare în domeniul administrării veniturilor, deși sunt necesare, nu oferă rezultate rapide sau previzibile și nu se poate conta pe ele pentru a realiza ajustarea fiscală necesară pe termen scurt.
O relaxare a politicii monetare trebuie să fie focalizată pe controlul inflației. Trebuie să se treacă la o reducere graduală a cheltuielilor. FMI se uită cu atenție la creșterea lichidităților, la rata inflației.
Pachetul fiscal adoptat recent este un prim pas important pentru a reduce nivelul ridicat de fiscal ridicat. Cu toate acestea, sunt necesare alte reforme fiscale ambițioase pentru a reface spațiul fiscal, a face sistemul fiscal mai echitabil și mai eficient și să crească veniturile pentru a consolida serviciile publice
Politica fiscală trebuie să devină mai previzibilă. Stabilirea unei traiectorii credibile pentru consolidarea fiscală pe termen mediu va contribui la asigurarea finanțării de pe piață la un nivel mai scăzut al împrumuturilor costuri mai mici. Anunțarea unor noi reforme fiscale cu mult timp înainte va ajuta întreprinderile și lucrătorii să se adapteze la aceste schimbări.
Ca urmare a înăspririi politicii monetare, inflația are o tendință de scădere. Politica monetară nu ar trebui să fie relaxată până când inflația de bază nu se află pe o traiectorie descendentă fermă, așa cum este necesar pentru readucerea inflației globale în banda de toleranță a Băncii Naționale a României (BNR) în jurul țintei până la jumătatea anului 2025.
Reformele structurale trebuie să abordeze deficiențele de guvernanță și să îmbunătățească serviciile publice serviciilor publice. Este necesar un efort major pentru a sprijini tranziția României către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon", a spus acesta.
Șeful misiunii FMI pentru România a fost întrebat dacă, în condițiiile în care Guvernul ar da afară 300.000 de angajați din sistemul bugetar, anul viitor ar fi bani pentru creșteri de pensii și salarii.
“Ce am spus a fost că am observat că există posibilitatea îmbunătățirii sistemului public și susținem folosirea evaluărilor de cheltuieli ca să fie observate locurile unde sunt risipite resursele și unde poate fi făcut Guvernul să funcționeze mai bine. Plătitorii de taxe trebuie să primească o valoare mai mare pentru banii pe care îi dau statului. Acesta este un criteriu al unui guvern care funcționează bine. Ne-am uitat la pachetul fiscal, vedem că pachetul fiscal include mai multe elemente legate de scăderea nivelului de cheltuieli. Sperăm că acestea vor aduce plus valoare pachetului fiscal, dar în același timp nu am menționat despre anumite reduceri și nu ne-am uitat la anumite reduceri în privința numărului de angajați”, a afirmat Jan Kees Martijn.
De asemenea, el a mai fost întrebat dacă România va avea anul viitor bani să crească pensiile și salariile sau acestea vor fi înghețate în 2024.
“Ne așteptăm că după implementarea pachetului fiscal, deficitul fiscal va scădea la anul de la șase până la cinci la sută. Susținem că este un pas important pentru punerea finanțelor publice pe o bază sustenabilă. Dar mai multe vor fi necesare de făcut pe termen mediu, pentru a scădea de la cinci la sută deficitul până la trei la sută. Pentru 2024 nu prevedem că cu acest deficit să fie probleme de finanțare, dar pe termen lung este important să rămânem pe acest drum, pe drumul consolidării fiscale astfel încât să ne asigurăm că Guvernul va putea să se împrumute în continuare, dar cu dobânzi mai mici. Calea pe termen lung este cea care contează, din punctul nostru de vedere ca să ne asigurăm că probleme despre care ați vorbit să nu apară”, a mai transmis șeful misiunii FMI în România.
El a mai anunțat că a recomandat eficientizarea sistemului de taxe și închiderea excepțiilor.
“Prioritatea în recomandările făcute de noi este eficientizarea sistemului de taxe, să fie închise excepțiile, să facă sistemul să fie mai corect și mai simplu ceea ce va duce la creșterea veniturilor și va crea o bază ori pentru un impozit unic real, fie un impozit progresiv. Asta am zis și anul trecut. Anul acesta a fost prima prioritate astfel cum să fie făcut sistemul fiscal actual să funcționeze mai bine, să fie mai echitabil astfel încât fiecare să plătească ce are de plătit”, a afirmat șeful misiunii FMI pentru România.
FMI estimează o creștere economică de 2,4% pentru acest an și de 3,7% pentru 2024, se arată în cel mai recent raport al instituției. De precizat că revizuirea a fost făcută în jos: în octombrie anticipa 3,1% pentru 2023.
În ceea ce privește inflația, experții FMI estimează tot două cifre, respectiv de 10,5% (este vorba despre media anuală) și de 5,8% în 2024.
Șeful misiunii FMI la București, Jan Kees Martijn. Inquam Photos / Octav Ganea 
Pentru finalul acestui an se așteaptă la o inflație de 7,5%.
Deficitul de cont curent anticipat este de 7,9% pentru 2023 și 7,7% pentru 2023.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză se așteaptă la o creștere economică 2,8% în acest an.
Banca Mondială se aștepta, în raportul din ianuarie, la 4,6% în 2022 și 2,6% în 2023.
Comisia Europeană anticipează 2,5% pentru acest an.
