Pachetul de măsuri fiscale al Guvernului este menit sa reducă deficitul bugetar, însă, cu toate acestea, multe alte programe sunt necesare pentru a crește eficiența și veniturile, în general, este mesajul șefului misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn, atenționând că România va încheia acest an cu un deficit bugetar de 6% din PIB.
Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează o creștere economică de 2,3% pentru România în acest an și un deficit bugetar de 6% din PIB și recomandă autorităților de la București reforme adiționale care să reprezinte 2% din PIB.
Este anticipat că noul pachet fiscal va îmbunătăți finanțele publice în 2024 și în anii următori cu aproximativ 1 % din PIB, ceea ce va duce la un deficit de puțin peste 5 % din PIB în 2024.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
El spune că, după implementarea pachetului fiscal, deficitul va scădea anul viitor de la 6% la 5% și a precizat că vor fi mai multe de făcut pe termen mediu pentru ca deficitul fiscal să ajungă la 3%. El a menționat că pentru 2024 nu prevede să fie probleme de finanțare cu acest deficit.
România nu are nevoie de asistență financiară de la FMI și nu este nevoie de creșterea TVA, a explicat însă acesta.
"Posibilitatea impozitării progresive este un subiect pe care l-am discutat acum un an cu autoritățile dumneavoastră și a reieșit că un prim pas necesar este acela al curățării sistemului fiscal. În ce privește golurile legislative, scutirile și preferințele atunci taxa unică pe care o aveți acum nu va mai putea exista și va trebui să vă gândiți la o taxare progresivă. Trebuie mai întâi să vă asigurați că fiecare își plătește cinstit partea sa, iar pachetul fiscal a oferit un prim pas în această direcție", a adăugat oficialul.
O echipă a FMI, condusă de Jan Kees Martijn, șeful misiunii pentru România, se află la București începând din 25 septembrie pentru analiza anuală a economiei românești.
„Pachetul de măsuri fiscale este bun, dar trebuie îmbunătățit. Noul pachet fiscal va îmbunătăși situația pentru 2024 în privința controlului deficitului bugetar care să se mențină în 3% din PIB. Ținta nu va putea fi atinsă în 2024. Impozitul pe cifra de afaceri va constitui o povară asupra unor companii.
Inflația este în scădere. Acesta lucru nu trebuie să ducă la o relaxare fiscală. Alte reforme trebuie să crească veniturile și gradul de declarare onestă a veniturilor. Trebuie să se lucreze mai mult în eliminarea excepțiilor fiscale a golurilor și în privința legii privind fiscalizării proprităților și trecerea la o economie verde. Altfel rezultatele nu pot fi predictibile.
Pragul pentru microîntreprinderi trebuie să fie redus și mai mult, dar impozitul pe cifra de afaceri pentru companii mari și bănci afectează inechitabil companiile cu marje reduse. Sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a crește veniturile, eficiența și echitatea. În următorii doi ani, va fi necesară o creștere a veniturilor de peste 2 % din PIB, în plus față de câștigurile obținute în urma recentului pachet fiscal.
În acest scop, măsurile-cheie care trebuie avute în vedere sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase; continuarea raționalizării TVA; reforma impozitului pe proprietate și utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, în sens mai larg, pentru a favoriza tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Îmbunătățirile în curs de desfășurare în domeniul administrării veniturilor, deși sunt necesare, nu oferă rezultate rapide sau previzibile și nu se poate conta pe ele pentru a realiza ajustarea fiscală necesară pe termen scurt.
O relaxare a politicii monetare trebuie să fie focalizată pe controlul inflației. Trebuie să se treacă la o reducere graduală a cheltuielilor. FMI se uită cu atenție la creșterea lichidităților, la rata inflației.
Pachetul fiscal adoptat recent este un prim pas important pentru a reduce nivelul ridicat de fiscal ridicat. Cu toate acestea, sunt necesare alte reforme fiscale ambițioase pentru a reface spațiul fiscal, a face sistemul fiscal mai echitabil și mai eficient și să crească veniturile pentru a consolida serviciile publice
Politica fiscală trebuie să devină mai previzibilă. Stabilirea unei traiectorii credibile pentru consolidarea fiscală pe termen mediu va contribui la asigurarea finanțării de pe piață la un nivel mai scăzut al împrumuturilor costuri mai mici. Anunțarea unor noi reforme fiscale cu mult timp înainte va ajuta întreprinderile și lucrătorii să se adapteze la aceste schimbări.
Ca urmare a înăspririi politicii monetare, inflația are o tendință de scădere. Politica monetară nu ar trebui să fie relaxată până când inflația de bază nu se află pe o traiectorie descendentă fermă, așa cum este necesar pentru readucerea inflației globale în banda de toleranță a Băncii Naționale a României (BNR) în jurul țintei până la jumătatea anului 2025.
Reformele structurale trebuie să abordeze deficiențele de guvernanță și să îmbunătățească serviciile publice serviciilor publice. Este necesar un efort major pentru a sprijini tranziția României către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon", a spus acesta.
Șeful misiunii FMI pentru România a fost întrebat miercuri, într-o conferință de presă, dacă, în condițiiile în care Guvernul ar da afară 300.000 de angajați din sistemul bugetar, anul viitor ar fi bani pentru creșteri de pensii și salarii.
“Ce am spus a fost că am observat că există posibilitatea îmbunătățirii sistemului public și susținem folosirea evaluărilor de cheltuieli ca să fie observate locurile unde sunt risipite resursele și unde poate fi făcut Guvernul să funcționeze mai bine. Plătitorii de taxe trebuie să primească o valoare mai mare pentru banii pe care îi dau statului. Acesta este un criteriu al unui guvern care funcționează bine. Ne-am uitat la pachetul fiscal, vedem că pachetul fiscal include mai multe elemente legate de scăderea nivelului de cheltuieli. Sperăm că acestea vor aduce plus valoare pachetului fiscal, dar în același timp nu am menționat despre anumite reduceri și nu ne-am uitat la anumite reduceri în privința numărului de angajați”, a afirmat Jan Kees Martijn.
De asemenea, el a mai fost întrebat dacă România va avea anul viitor bani să crească pensiile și salariile sau acestea vor fi înghețate în
2024.
“Ne așteptăm că după implementarea pachetului fiscal, deficitul fiscal va scădea la anul de la șase până la cinci la sută. Susținem că este un pas important pentru punerea finanțelor publice pe o bază sustenabilă. Dar mai multe vor fi necesare de făcut pe termen mediu, pentru a scădea de la cinci la sută deficitul până la trei la sută. Pentru 2024 nu prevedem că cu acest deficit să fie probleme de finanțare, dar pe termen lung este important să rămânem pe acest drum, pe drumul consolidării fiscale astfel încât să ne asigurăm că Guvernul va putea să se împrumute în continuare, dar cu dobânzi mai mici. Calea pe termen lung este cea care contează, din punctul nostru de vedere ca să ne asigurăm că probleme despre care ați vorbit să nu apară”, a mai transmis șeful misiunii FMI în România.
El a mai anunțat că a recomandat eficientizarea sistemului de taxe și închiderea excepțiilor.
“Prioritatea în recomandările făcute de noi este eficientizarea sistemului de taxe, să fie închise excepțiile, să facă sistemul să fie mai corect și mai simplu ceea ce va duce la creșterea veniturilor și va crea o bază ori pentru un impozit unic real, fie un impozit progresiv. Asta am zis și anul trecut. Anul acesta a fost prima prioritate astfel cum să fie făcut sistemul fiscal actual să funcționeze mai bine, să fie mai echitabil astfel încât fiecare să plătească ce are de plătit”, a afirmat șeful misiunii FMI pentru România.
FMI estimează o creștere economică de 2,4% pentru acest an și de 3,7% pentru 2024, se arată în cel mai recent raport al instituției. De precizat că revizuirea a fost făcută în jos: în octombrie anticipa 3,1% pentru 2023.
În ceea ce privește inflația, experții FMI estimează tot două cifre, respectiv de 10,5% (este vorba despre media anuală) și de 5,8% în 2024.
Pentru finalul acestui an se așteaptă la o inflație de 7,5%.
Deficitul de cont curent anticipat este de 7,9% pentru 2023 și 7,7% pentru 2023.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză se așteaptă la o creștere economică 2,8% în acest an.
Banca Mondială se aștepta, în raportul din ianuarie, la 4,6% în 2022 și 2,6% în 2023.
Comisia Europeană anticipează 2,5% pentru acest an.
