Dacă TVA la vânzarea de carte s-ar reduce de la 5% la zero și dacă statul ar pune la dispoziție un fond special pentru dotarea bibliotecilor, astfel încât acestea să se "alimenteze" lunar, nu odată la câțiva ani, cum se întâmplă acum cu majoritatea acestora, lanțul de distribuție s-ar dubla și vânzârile de carte ar fi, implicit, de două ori mai mari, a declarat pentru Profit.ro Marin Vidrașcu, directorul executiv al Litera, cea mai mare editură din România, cu afaceri de 11 milioane de euro anul trecut.
Problema majoră în România, legată de vânzarea de carte, e că avem o piață, ca lanț de distribuție, prea mică, crede Vidrașcu. Chiar dacă o editură ar dubla numărul de titluri, lanțul de distribuție nu reușește să le acopere și să le ducă în toate zonele țării. În Franța există o librărie al 21.000 de oameni, iar în România una la 77.000 de oameni, dar amplasate extrem de prost - foarte multe concentrate în urban și foarte puține în zonele rurale.
"Sunt regiuni întregi în care nu există librării, iar sudul e zona cu cele mai puține librării. Lipsa librăriilor e direct proporțională cu gradul de sărăcie din fiecare județ", afirmă directorul Litera. El crede că apetitul pentru lectură vine fie din școală, fie de la părinți, fie din ambele. Vidrașcu dă exemplu Germania și Italia, cu populații de 80 de milioane, respectiv 60 de milioane; piața de carte din Germania e de șapte miliarde de euro, iar cea din Italia de un miliard. "De ce piața germană e mai mare decât cea italiană? Ei citesc mult mai mult, se informează mult mai mult și, în consecință, sunt mult mai performanți. De aceea și economia germană e mai puternică", spune Marin Vidrașcu.
Toată piața de carte din lume, per ansamblu, ar trebui să fie cam 100 de miliarde de dolari, adaugă el. În jur de 45 de miliarde este în America de Nord, iar pe locul doi, dar foarte aproape, cu 44 de miliarde, e Europa. "Un popor citit, automat scoate specialiști, pentru că la finalul zilei, dacă extragi petrol sau dacă ești filozof, trebuie să treci prin niște cărți, indiferent în ce domeniu te duci. Și atunci, selecția de titluri din România e văduvită de acest lucru. Eu, la Litera, aș scoate nu de două ori mai multe titluri, ci de patru ori mai multe. Dar sunt constrâns de faptul că dacă aș scoate acea carte, ea nu s-ar vinde, producând o gaură în bugetul companiei", explică șeful editurii.
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
Potrivit lui Vidrașcu, nu poți scoate un tiraj sub 1.500 de exemplare și să fie profitabil. Teoretic, între 2-3.000 de exemplare ar fi limita de vânzări pentru profitabilitate. "Ca să scoatem mai multe cărți ar trebui să se dubleze numărul de librării și de site-uri care vând carte. Ar crește piața, dacă s-ar dubla lanțul de distribuție. Sunt convins că așa, de la 60 de milioane de euro, cât e piața acum, s-ar duce la 120 de milioane de euro. Librăriile, din păcate, nu sunt foarte profitabile ca business. Același metru pătrat pe care-l plătește o librărie îl plătește și un magazin de haine sau un fast food, mult mai profitabile. Ca să se dezvolte acest business ar trebui TVA 0, față de 5%, cât e acum. Plus un fond special pentru dotarea bibliotecilor. La noi nu mai există conceptul de a merge într-o bibliotecă. Considerăm că e ceva învechit", crede directorul editurii Litera.
În România sunt peste 1.000 de biblioteci, iar Vidrașcu estimează că peste 60% dintre ele au făcut ultimele achiziții acum 3-4 ani sau mai târziu. Dar o bibliotecă, adaugă el, trebuie să cumpere cărți săptămânal. "Nu să ajungem la performanța bibliotecilor din SUA, care cumpără cărți zilnic, dar ar fi bine dacă ar cumpăra măcar lunar. Dar nu au resurse și trebuie să vină un ajutor din partea statului, dar nu trebuie să așteptăm rezultate de azi pe mâine. Sunt cititori în România pentru un număr dublu de librării. Nu sunt librării și de-aia nu sunt cititori", afirmă el.
Sistemul educațional nu e format în așa fel încât un copil să înțeleagă că o carte e un element extrem de important și că el trebuie făcut nu doar la școală, ci și acasă. Marin Vidrașcu crede că tehnologia tot mai dezvoltată, rețelele sociale și jocurile pe calculator nu ajută vânzările de carte, dar nici nu "omoară" această piață. "Și acum 20 de ani, dacă un copil voia să joace fotbal toată ziua afară, nu-l convingea părintele să citească", spune el.
