Potrivit acestuia, contribuția companiilor de stat la valoarea adăugată din economie s-a înjumătățit în ultimii 20 de ani, de la 13% în 2004 la 6% în 2024. Analiza, publicată pe blogul lui Cosmin Marinescu și bazată pe volumul „Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală”, a p ărut în cadrul proiectului Economic@BNR, descrie un sector eterogen, cu diferențe substanțiale de profitabilitate, solvabilitate și disciplină financiară.
Potrivit analizei, primele 10 companii cu capital de stat activează preponderent în domeniul energiei și înregistrează performanțe financiare net superioare mediei companiilor private, în parte datorită pozițiilor de piață privilegiate de care beneficiază companiile naționale. În schimb, restul companiilor de stat se confruntă cu dificultăți financiare importante, care se accentuează în perioadele de declin economic. Viceguvernatorul BNR atrage atenția că, la această categorie de firme, cheltuielile salariale au ajuns recent la peste 50% din cifra de afaceri, un nivel care sugerează scheme de personal supradimensionate.
Deși sectorul de stat utilizează activele relativ eficient comparativ cu alte state europene, profitabilitatea per salariat rămâne modestă, se arată în analiză. Indicatorul de sănătate financiară plasează companiile de stat în zona de risc, acestea fiind mai vulnerabile decât firmele private din perspectiva solvabilității și lichidității. În ultimii 10 ani, gradul de îndatorare al companiilor de stat cu profitabilitate redusă a crescut cu circa 14 puncte procentuale, iar indicatorul de lichiditate a coborât spre 60%. În aceeași perioadă, sectorul privat și-a redus gradul de îndatorare cu 9 puncte procentuale și și-a majorat lichiditatea la peste 120%.
Dificultățile se reflectă și în comportamentul de plată: companiile de stat își achită facturile către furnizori cu întârzieri de aproximativ trei ori mai mari decât durata medie de plată din economie, iar rata restanțelor depășește 20%, față de doar 9% în cazul firmelor private. Totodată, peste 30% din restanțele proprii și circa 40% din arieratele către bugetul de stat ale tuturor companiilor nefinanciare aparțin sectorului companiilor de stat, potrivit analizei.
În acest context, Marinescu susține că alinierea la bunele practici de guvernanță corporativă recomandate de OCDE trebuie accelerată. El amintește că, de la începerea în 2022 a parcursului de aderare la organizație, România a înregistrat progrese, recunoscute de evaluările OCDE, care semnalează însă în continuare deficiențe. Un rol definitoriu în creșterea calității managementului companiilor de stat revine, potrivit viceguvernatorului BNR, Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), înființată și pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR. Analiza indică totodată necesitatea reducerii rapide a ponderii mandatelor provizorii din conducerile întreprinderilor publice, în favoarea mandatelor permanente obținute prin proceduri de selecție transparente, bazate pe criterii de competență.
La acestea s-ar putea adăuga listarea selectivă și strategică la bursă a unor pachete de acțiuni ale companiilor de stat, măsură care ar sprijini atât performanța financiară a sectorului, cât și dezvoltarea pieței de capital. Prioritatea-cheie trebuie să fie îmbunătățirea performanței companiilor din al doilea grup și reducerea decalajelor față de sectorul privat, prin întărirea disciplinei financiare, restructurarea activităților neviabile și orientarea către eficiență, inovare și piață, conchide Marinescu.
În absența unor progrese consistente, avertizează acesta, calitatea de active strategice a companiilor de stat se va deprecia și mai mult, cu prețul unor riscuri economice și al contagiunii financiare.
