Evenimentul a fost organizat cu sprijinul APMA, Palmed, Regina Maria și Memorial.
Proiectul de ordin al CNAS, aflat în dezbatere publică, stabilește criteriile după care va fi evaluată capacitatea furnizorilor publici de a derula programele naționale de sănătate. În funcție de rezultat, se va decide dacă și în ce măsură furnizorii privați vor putea continua să ofere servicii în cadrul acestor programe. Proiectul a generat controverse, reprezentanții mediului privat și organizațiile profesionale susținând că ar putea limita accesul pacienților la furnizorul ales și ar reduce rolul sectorului privat.
Potrivit acestuia, problema nu pornește însă de la ordinul CNAS, ci de la prevederile Legii nr. 95/2006, despre care spune că intră în contradicție cu alte acte normative care garantează dreptul pacientului de a-și alege furnizorul de servicii medicale.
„Problema principală pleacă nu neapărat de la acest ordin al Casei Naționale, ci de la o prevedere din Legea 95, acel articol 258, care vine în contradicție cu articolul 230 din aceeași lege, care prevede că pacientul are dreptul să-și aleagă furnizorul de servicii medicale. În același timp, Convenția de la Oviedo vorbește despre autonomia pacientului, iar Constituția României spune că nu se pot face discriminări în funcție de tipul de proprietate", a declarat Dr. Cosmin Alexandrescu, președinte APMA.
În opinia sa, actuala reglementare limitează dreptul pacientului de a decide unde dorește să fie tratat și introduce o abordare excesiv de centralizată în organizarea serviciilor medicale.
„Ce s-a dorit este un acces al pacientului către servicii. Însă către ce servicii? De ce decizi tu unde trebuie să meargă pacientul? Această atitudine paternalistă, etatistă profundă a legiuitorului și a reglementatorului din România afectează toate domeniile vieții noastre", a mai spus Dr. Cosmin Alexandrescu.
Președintele APMA avertizează că efectele ordinului ar putea fi resimțite în special de pacienții cronici incluși în programele naționale de sănătate, precum cei cu diabet, care sunt monitorizați ani la rând de același medic.
În noul context, spune acesta, există riscul ca bolnavii să fie redirecționați către alte unități medicale, inclusiv spitale publice, indiferent de preferințele lor sau de distanța pe care trebuie să o parcurgă.
El arată că, în multe județe, pacienții din mediul rural ar putea fi obligați să se deplaseze zeci de kilometri până la un furnizor desemnat, deși au acces la un medic specialist mai aproape de domiciliu. În plus, schimbarea ar afecta și activitatea cabinetelor care au deja pacienți programați și aflați în evidență.
„Pentru pacient, faptul că poate să însemne timp mai lung, drumuri mai lungi, costuri mai mari, pentru că în acest ordin nu se face un calcul ce înseamnă pentru pacient să meargă într-o altă localitate. De exemplu, că acolo este furnizorul de stat disponibil", a subliniat el.
Acesta consideră însă că, în contextul prevederilor legislative existente, CNAS încearcă să găsească o modalitate de aplicare a legii și să uniformizeze criteriile după care sunt distribuite contractele pentru programele naționale de sănătate.
„Casa vrea acum să pună un fel de ordine, să facă un fel de uniformizare a criteriilor de distribuire. Dar una este să stabilești numărul de norme în contract cu Casa și alta este să stabilești tu, asigurator, unde are dreptul să meargă pacientul să se trateze", a mai precizat președintele APMA.
În ceea ce privește distribuția serviciilor medicale în cadrul programelor naționale, acesta spune că datele există în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), însă nu sunt publice. În schimb, diferențele dintre județe sunt evidente, unele centre universitare concentrând un număr mare de furnizori, în timp ce alte zone se confruntă cu un deficit sever de medici specialiști.
Dr. Cosmin Alexandrescu afirmă că există județe în care doar unul sau doi specialiști trebuie să deservească sute de mii de locuitori, inclusiv zeci de mii de pacienți cu diabet, situație care demonstrează nevoia unei reforme legislative și a unor criterii stabilite împreună cu toți actorii implicați – medici, organizații profesionale și asociații de pacienți.
„Este nevoie, în primul rând, de o modificare a Legii 95, de eliminarea acestui articol, care intră în contradicție cu alte prevederi legale, urmată apoi de o discuție mult mai deschisă către furnizorii de servicii de sănătate, către Colegiul Medicilor, către celelalte structuri ale societății civile și organizațiile de pacienți, pentru a stabili clar niște criterii aplicabile peste tot", a mai declarat Dr. Cosmin Alexandrescu.
În opinia președintelui APMA, impactul asupra pacienților va fi resimțit și prin accesul deja dificil la investigațiile paraclinice. Acesta arată că plafoanele pentru analize și investigații imagistice continuă să fie insuficiente, iar posibilitatea depășirii acestora în anumite situații nu acoperă toate nevoile pacienților.
„În momentul de față, noi avem în continuare, în ceea ce înseamnă paraclinicul, imagistică și laborator, acele plafoane lunare, care niciodată nu ajung. Undeva sunt probabil la jumătate, maxim două treimi din necesar. S-a încercat cârpirea acestor neajunsuri, dar nici acelea nu sunt suficiente", a afirmat el.
Acesta susține că, deși bugetele din sănătate au crescut în ultimii ani, nivelul finanțării rămâne mult sub necesarul real, în condițiile în care România are una dintre cele mai reduse alocări pentru sănătate raportate la un asigurat din Uniunea Europeană și o populație tot mai îmbătrânită.
„Chiar dacă banii au crescut și se spune că sănătatea beneficiază de cele mai mari bugete din țară, nu sunt suficiente. Avem o populație îmbătrânită, avem o populație bolnavă și este nevoie de mai mult. Și va fi nevoie de mai mult", a adăugat președintele APMA.
Dr. Cosmin Alexandrescu mai afirmă și că numeroase servicii medicale din programele naționale sunt deja asigurate în ambulatoriile și spitalele private, iar diferențierea între furnizorii publici și cei privați nu ar trebui să existe atât timp cât pacientul beneficiază de aceeași calitate a actului medical.
„Noi milităm pentru egalitatea completă de tratament între sistemul public și sistemul privat. Nu contează unde se tratează pacientul dacă primește același serviciu și de aceeași calitate. Important este ca pacientul să poată beneficia de serviciile de care are nevoie atunci când are nevoie", a mai spus el.
În ceea ce privește Strategia Națională de Sănătate, președintele APMA consideră că multe dintre obiective nu sunt corelate cu realitățile demografice și economice ale României. El amintește că scăderea populației, migrația și îmbătrânirea accelerată au crescut presiunea asupra sistemului de sănătate și asupra bugetelor disponibile.
CITEȘTE ȘI Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București organizează licitație pentru furnizarea de echipamente medicaleDr. Cosmin Alexandrescu atrage atenția și asupra modului în care va fi calculată capacitatea sistemului public de a prelua pacienții din programele naționale, apreciind că indicatorii propuși pot genera rezultate diferite de la un județ la altul și pot conduce la limitarea accesului furnizorilor privați fără o evaluare completă a resurselor existente.
„Cum calculezi capacitatea unui spital? Prin numărul de paturi, prin numărul de aparate, prin numărul de medici? Există multe spitale care au primit dotări, dar nu au personal. Alte spitale au personal, dar nu au dotarea necesară”, a mai spus acesta.
Acesta apreciază că medicina de familie și ambulatoriul de specialitate ar fi trebuit să funcționeze integrat într-un singur sector prespitalicesc, în beneficiul pacientului, iar separarea dintre cele două componente reprezintă una dintre problemele sistemului sanitar.
În ceea ce privește cadrul legislativ, Alexandrescu consideră că soluția este eliminarea articolului din Legea nr. 95/2006 care stă la baza proiectului de ordin și revizuirea întregii legislații din sănătate, prin consultări reale cu organizațiile profesionale și cu reprezentanții pacienților.
„Probabil că cel mai bine ar fi ca acest articol să dispară, să fie eliminat din lege, pentru că Legea 95 a ajuns mai rău decât o piele de leopard. Este plină de pete și de petice și nu se mai pupă amendamentele între ele. Este nevoie de o discuție aplicată, extinsă, cât este nevoie pentru a ajunge la un rezultat bun", a subliniat el.
