Evenimentul a fost organizat cu sprijinul APMA, Palmed, Regina Maria și Memorial.
Propunerea CNAS depinde de numeroase variabile locale și de informații furnizate de spitalele publice privind propriile capacități de tratare a pacienților, ceea ce poate genera distorsiuni și interpretări subiective, spune Hodoboc.
În schimb, PALMED propune stabilirea unor criterii transparente de eligibilitate și de evaluare a nevoii de servicii medicale, urmând ca eventualele calcule să fie utilizate doar intern de către autorități, ca instrument de analiză, nu ca element central al reglementării.
Reprezentantul furnizorilor privați avertizează că o metodologie stabilă ar oferi predictibilitate atât investitorilor, cât și pacienților, în timp ce o formulă introdusă într-un ordin poate fi reinterpretată de viitoare conduceri ale instituțiilor și folosită inclusiv pentru restrângerea accesului la contractare.
El argumentează că evaluarea necesarului de servicii trebuie să pornească de la criterii obiective precum capacitatea reală a sistemului public, accesul pacienților, timpii de așteptare și distribuția serviciilor în teritoriu. În această viziune, sistemul public și cel privat trebuie privite ca părți complementare ale aceluiași sistem medical, iar mecanismul de contractare trebuie să urmărească în primul rând accesul pacientului la tratament, fără impact suplimentar asupra bugetului total disponibil.
"După părerea noastră, (ordinul CNAS, n.r.) nu se poate aplica la realitățile românești. Dacă eram într-o țară ca Germania, poate că am fi putut să aplicăm acea formulă. Germania, din câte știu eu, este mult mai organizată și criteriile sunt mult mai clare. Dar aici, această formulă de calcul pe care Casa a scos-o pentru intrarea în contract a furnizorilor privați de servicii medicale pe programele naționale de sănătate are foarte multe variabile. Variabile românești, ca să spun așa", a spus Hodoboc.
El a exemplificat cu datele pe care spitalele județene ar urma să le transmit CNAS cu privire la capacitatea lor de a trata anumiți pacienți în programele de sănătate, în legătură cu care este de așteptat "o distorsionare a realității".
Președintele PALMED este reticent că formula propusă de CNAS ar permite tuturor furnizorilor un contract cu Casa de Asigurări și, mai departe, după schimbarea conducerii CNAS, prevederea s-ar putea dovedi foarte periculoasă pentru că poate fi folosită în sens invers, respectiv pentru scoaterea unor furnizori din contract.
Proiectul de ordin al CNAS, aflat în dezbatere publică, stabilește criteriile după care va fi evaluată capacitatea furnizorilor publici de a derula programele naționale de sănătate. În funcție de rezultat, se va decide dacă și în ce măsură furnizorii privați vor putea continua să ofere servicii în cadrul acestor programe. Proiectul a generat controverse, reprezentanții mediului privat și organizațiile profesionale susținând că ar putea limita accesul pacienților la furnizorul ales și ar reduce rolul sectorului privat.
Cu excepția spitalizării continue, unde sunt mult mai multe spitale de stat, furnizori privați sunt majoritari.
"Și nu putem să zicem acum, după atâția ani, că nu mai avem nevoie de ei. Ideea este că pacientul are acces la aceste servicii foarte mult prin furnizori privați. Gândiți-vă doar la cheia de intrare în sistem, medicul de familie", a arătat Hodoboc.
Totodată, el solicită eliminarea articolului din Legea Sănătății potrivit căruia furnizorii privați de servicii medicale pot intra în contract cu programele naționale doar când capacitatea statului este depășită.
"Cu toții suntem de acord că trebuie scos de acolo acel articol. Am discutat inclusiv în Parlament", spune el, adăugând că "din gură" deputații au fost de acord.
Modificarea legislativă ar fi posibilă însă cel mai devreme în septembrie, după finalizarea vacanței parlamentare.
