VIDEO PNRR a ajuns la final. Florin Alexandru Zaharia, secretar de stat în Ministerul Finanțelor: Guvernul interimar pregătește ultima cerere de plată a României - Maratonul Fondurilor Europene

Guvernul interimar pregătește, împreună cu Comisia Europeană, ultima etapă de închidere a PNRR, în condițiile în care România mai are la dispoziție doar câteva luni pentru a livra reformele și investițiile care pot fi incluse în cererea finală de plată.

Florin Alexandru Zaharia, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a declarat la  Maratonul Fondurilor Europene Profit.ro că o delegație formată din reprezentanți ai mai multor ministere urmează să poarte discuții tehnice la Bruxelles, sub coordonarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru o ultimă modificare a planului.

„Scopul misiunii acestei delegații este ca, în contextul ghidului de închidere care a apărut la începutul lunii mai, să încercăm să optimizăm, printr-o ultimă modificare de plan, absorbția integrală a componentei de grant care a mai rămas de accesat”, a spus Zaharia.

El a precizat că obiectivul este comun atât pentru România, cât și pentru Comisia Europeană, iar guvernul, chiar dacă este unul interimar, este mobilizat în această direcție.

„Acest lucru este un obiectiv comun al nostru și al Uniunii Europene și cred că tot guvernul, chiar dacă este unul interimar, este mobilizat în această direcție. Discuțiile de la guvern au setat ultimele elemente de mandat pentru aceste discuții tehnice care vor avea loc”, a spus secretarul de stat.

Potrivit acestuia, România mai avea prevăzute două cereri de plată, dar cel mai probabil acestea vor fi comasate într-o singură cerere finală, care va fi depusă după finalul lunii august, astfel încât Comisia Europeană să poată face plata în acest an.

CITEȘTE ȘI VIDEO Bucureștiul, "aspirator de resurse" din județe învecinate; planul unei schimbări de paradigmă. Directorul ADR Sud - Muntenia, Liviu Mușat: Și în cercetare vom avea proiecte de amploare - Maratonul Fondurilor Europene „În momentul de față, din ce cunosc la acest moment, mai erau previzionate două cereri de plată, dar cel mai probabil ele vor fi combinate într-o singură cerere de plată, pe care România o poate depune imediat după finalul lunii august, pentru ca plata să poată fi realizată de Comisia Europeană în acest an”, a spus Zaharia.

Cererea finală va include ceea ce România mai poate încheia până la sfârșitul lunii august, iar termenul probabil de depunere va fi septembrie sau septembrie-octombrie. Zaharia a avertizat însă că, spre deosebire de cererile anterioare, România nu va mai avea posibilitatea unor corecții ulterioare.

„Cererea de plată finală, care va include tot ce mai putem încheia până la sfârșitul lunii august, se va depune după finalul lunii august, undeva prin septembrie sau septembrie-octombrie, probabil acesta va fi termenul limită. Nu va mai exista posibilitatea acestor iterații pe care le-am avut în cererile de plată anterioare”, a spus el.

Secretarul de stat a arătat că perioada următoare este critică, pentru că proiectele aflate în ultima fază de implementare au nevoie de rambursări rapide și de un flux de numerar suficient pentru ca lucrările să poată fi recepționate la timp.

„Presiunile sunt mari pe toți colegii din aparatul guvernamental, dar nu în ultimul rând pe beneficiarii care gestionează investiții importante, aflate în ultima fază de implementare. Aceștia au nevoie de un cash-flow suficient de rapid, de rambursări în termen, pentru a putea derula relațiile cu constructorii”, a spus Zaharia.

Ultima modificare a PNRR nu va viza introducerea unor investiții noi, ci reașezarea proiectelor deja existente în cadrul planului. Zaharia a explicat că unele proiecte care au avansat mai bine pe componenta de împrumut ar putea fi mutate pe componenta de grant, în timp ce țintele și indicatorii aferenți cererii finale ar putea fi ajustați pentru a evita penalizările.

CITEȘTE ȘI VIDEO Jucătorii mari din România sunt în expectativă. Adrian Codirlașu, președintele CFA Society Romania: Mă aștept la volatilitate venită și din ceea ce se întâmplă la nivel internațional - Maratonul de Educație Financiară Profit.ro „Nu este vorba despre noi investiții, ci despre o reașezare în cadrul programului PNRR. În cazul în care anumite proiecte care au mers mai bine pe componenta de împrumut pot fi aduse în componenta de grant, se pot modifica țintele și indicatorii cuprinși în cererea de plată finală, astfel încât să evităm riscurile unor penalizări pentru neîndeplinirea unor indicatori”, a spus el.

Stăm bine pe granturi, prost pe împrumuturi

Zaharia a arătat că România se află bine pe zona de granturi, dar a explicat că partea de împrumuturi a fost redusă deoarece spațiul fiscal disponibil nu permitea absorbția integrală până la finalul perioadei PNRR.

„Pierderile din zona de împrumut aș spune că doar ne aduc în realitatea implementării. Nu sunt niște pierderi în sine. România își continuă respectivele investiții. Totul este ca, în anul următor, să aibă spațiul fiscal necesar pentru a putea continua aceste investiții”, a spus secretarul de stat.

El a indicat că o parte dintre investițiile care nu vor mai putea fi finalizate prin PNRR vor trebui continuate fie din bugetul de stat, fie prin programele de coeziune, dacă proiectele sunt suficient de mature. „Probabil că, la finalizarea PNRR, vor mai rămâne o serie de investiții care vor trebui duse la bun sfârșit. Cheltuielile vor trebui angajate în sarcina bugetului de stat sau vor trebui găsite alte soluții de finanțare prin mutarea lor în programele de coeziune, acolo unde proiectele sunt mature”, a spus Zaharia.

În subsidiar, secretarul de stat a legat direct fondurile europene de stabilitatea bugetară a României. El a avertizat că devierile de la țintele de deficit pot conduce la suspendarea parțială sau totală a fondurilor europene și a spus că România s-a aflat aproape de o asemenea situație anul trecut.

„Se numește condiționalitate macroeconomică privind accesul la fondurile europene, iar devierile de la țintele de deficit bugetar pot să conducă la suspendarea parțială sau chiar totală a fondurilor europene. România era foarte aproape de acest lucru anul trecut”, a spus el.

CITEȘTE ȘI VIDEO Rețelele au fost Cenușăreasa sistemului energetic. George Agafiței, Director la PPC România: Este nevoie de 15 miliarde de euro pentru investiții în rețele în următorii 5-10 ani - Maratonul Profit.ro ”Securitate energetică 2026”

Zaharia a precizat că tensiunile din lunile iulie-august au fost depășite după ce coaliția de guvernare de la acel moment a agreat un pachet de măsuri, ceea ce a condus la ridicarea unei supravegheri detaliate exercitate de Comisia Europeană.

„Această situație se discuta la fiecare Ecofin la care ministrul finanțelor participa și exista o secțiune în care eram, cumva, întotdeauna oaia neagră în perioada respectivă a discuțiilor”, a spus secretarul de stat.

Fondurile europene clasice vor lua forma PNRR

El a mai arătat că viitorul cadru financiar european va continua direcția testată prin PNRR, în care banii europeni sunt condiționați de reforme și de rezultate concrete, nu doar de cheltuieli eligibile.

„Dacă în PNRR am explorat acest mecanism al rambursării banilor și al condiționării banilor de realizarea unor reforme, cadrul financiar viitor continuă această condiționare de realizarea reformelor”, a spus Zaharia.

Printre reformele cu impact bugetar, el a menționat reforma pensiilor, reforma salarizării și reforma fiscală. În cazul cererii de plată numărul 4, de peste 2,5 miliarde de euro, Zaharia a explicat că reforma pensiilor a fost corelată cu reforma fiscală, iar întârzierea reformei fiscale a blocat mult timp depunerea cererii. „Degradarea indicatorilor fiscal-bugetari a apărut pe fondul faptului că România și-a îndeplinit angajamentul din punct de vedere al reformei pensiilor, dar nu a îndeplinit în termen reforma fiscală. Lucru care a întârziat foarte mult și depunerea cererii de plată numărul 4”, a spus el.

Investiții publice, mai degrabă din Fonduri

În ceea ce privește investițiile publice, Zaharia a arătat că bugetul acestora a crescut puternic față de perioada de dinaintea PNRR. Dacă în 2021 România avea investiții totale de aproximativ 60 de miliarde de lei, adică aproximativ 12 miliarde de euro, în bugetul pentru 2026 suma depășește 165 de miliarde de lei, echivalentul a peste 31 de miliarde de euro.

CITEȘTE ȘI VIDEO Proiectul anului pentru Nova Power&Gas, la Câmpia Turzii. Cristian Todea - Deputy CEO Nova Power & Gas: Anul acesta avem investiții de 250 milioane euro - Maratonul Profit.ro ”Securitate energetică 2026”

„Această creștere semnificativă a bugetului de investiții spune totul despre modelul de dezvoltare și provocarea pe care o are România de a-și schimba structural modelul economic, de la o economie cu mai multe vulnerabilități, care se bazează exclusiv pe consum și pe stimularea consumului, la acest model de dezvoltare bazat pe investiții”, a spus secretarul de stat.

El a mai spus că, la luna aprilie, investițiile din fonduri europene erau cu aproximativ un miliard de euro peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. „Avem cam un miliard de euro investiții peste nivelul anului trecut în aceeași perioadă. Mă refer la un miliard de euro investiții din fonduri europene. Principalul motor de creștere și de compensare a efectelor ajustării fiscal-bugetare sunt fondurile europene. Ele au o componentă extrem de importantă în relansarea economică de care România are mare nevoie în perioada următoare, pentru că mai avem în față câțiva ani buni în care trebuie să strângem cureaua astfel încât să ajungem la ținta de deficit bugetar de 3%”, a spus Zaharia.