Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Auchan, Confederația Patronală Concordia și Salt Bank
„Perspectiva este una negativă, aș zice. Încrederea este una scăzută și aici dacă ne uităm la indicatorii de încredere atât pentru persoanele fizice, pentru consumatori, cât și pentru firme, indicatorii calculați de Comisia Europeană, aceștia sunt la minimul ultimilor 17 ani. Doar după criza din 2008-2010 am văzut nivele atât de scăzute”, a declarat Iulian Lolea.
Potrivit acestuia, degradarea încrederii s-a reflectat direct în scăderea consumului și, ulterior, în datele privind recesiunea. Industriile dependente de cererea internă sunt printre cele mai afectate.
„Toate acestea s-au reflectat în scăderea consumului, pe care am văzut-o materializată în cifre pe volum și ulterior le-am văzut și în cifrele privind recesiunea. Majoritatea industriilor, majoritatea sectoarelor care se bazează pe consum de la noi din Concordia, suferă și suferă teribil”, a afirmat acesta.
Iulian Lolea avertizează că începutul anului 2026 este chiar mai slab decât 2025, iar riscul de agravare a situației este ridicat în lipsa unor măsuri rapide.
„Este foarte posibil să vedem agravarea acestei perioade, pentru că anul 2026 nu a început bine deloc, luna ianuarie pare că a fost mai rău decât ce s-a întâmplat în 2025, așadar simțim necesitatea să cerem încă o dată guvernului deschidere în discuții și mai multă viteză în ceea ce privește aplicarea unui plan de relansare, a unor discuții cu mediul privat pentru atragerea de noi investiții și pentru relansarea consumului și aducerea optimismului”, a subliniat Iulian Lolea.
În opinia sa, una dintre principalele probleme este erodarea încrederii, pe fondul tensiunilor politice și al lipsei de măsuri concrete privind eficientizarea cheltuielilor publice.
„Ce nu fac bine e foarte ușor de spus. Se ceartă foarte mult, se mișcă foarte încet și au pus
toată presiunea pe mediul privat. Nu au făcut eficientizare deloc în ceea ce privește cheltuielile statului și vorbim de aceste eficientizări de 7, 8, 9 luni. Nu am văzut nimic semnificativ și totul s-a pus în spatele mediului privat, care, așa cum vă spuneam, nu mai poate”, a declarat economistul-șef al Concordia.
Acesta subliniază că incertitudinea prelungită privind eventuale reforme și restructurări în sectorul public a afectat inclusiv comportamentul de consum al angajaților bugetari.
„Nu putem să discutăm un an de zile despre niște măsuri pe care le vom lua și de fapt nu s-au luat, pentru că acestea vor afecta toată încrederea. Până la urmă și angajații de la stat, 1,3 milioane, sunt consumatori care, împreună cu familiile lor, pot să facă 3-4 milioane de oameni care trăiesc într-o temere continuă. Măsurile trebuie luate mai repede și toate reformele”, a explicat Iulian Lolea.
În același timp, el atrage atenția că problema nu este lipsa banilor în economie, ci preferința crescută pentru economisire, pe fondul incertitudinii.
„Bani există în piață, la populație, pentru că dacă ne uităm, depozitele populației și economiile cresc 8-9% an pe an. În titluri de stat pentru populație s-au dus foarte mulți bani, așadar bani există, economiile cresc în continuare și asta arată că există o percepție negativă și o temere. Oamenii nu mai consumă și încep să economisească mai mult”, a afirmat el.
În ceea ce privește evoluția economică din acest an, Lolea consideră că estimările oficiale sunt prea optimiste și vede o creștere apropiată de 1%.
„2% mi se pare mult... Potențialul e mult prea optimist. Aș miza mai degrabă la o creștere mai apropiată de 1%, ceea ce ar fi trebuit să se întâmple și în anul trecut, dacă nu aveam pe finalul anului această oprire bruscă”, a declarat acesta.
El anticipează o posibilă accelerare în a doua parte a anului, în contextul unor eventuale reduceri de dobândă și al unei relaxări a presiunii asupra veniturilor populației.
„O să vedem reduceri de dobândă, cel mai probabil, care ar trebui să scadă presiunea și să crească venitul disponibil al populației. Aici să vedem o ușoară sclipire de încredere, o rază de lumină, o relaxare care ar putea să fie. Ar trebui să terminăm cu toate aceste discuții privind reforme și tăieri, pentru că ar fi trebuit să fie implementate până la acel moment”, a mai spus Lolea.
În opinia sa, prelungirea incertitudinii poate avea efecte economice severe.
„Dacă se prelungește foarte mult, din nou, agonia nu face decât să strice lucrurile. Boală lungă, moarte sigură. Și avem și fondurile europene, care ar trebui să vină într-un volum record anul acesta”, a mai declarat acesta.
Iulian Lolea estimează că o parte importantă a scăderii consumului este legată direct de percepția negativă generată de climatul politic.
„Nu am o cifră și niciun sondaj, dar feeling-ul personal este că 50% din scăderea consumului se bazează pe percepția negativă indusă de tot felul de discuții, de certurile din coaliție și de această incertitudine prelungită”, a afirmat economistul.
În ceea ce privește măsurile de relansare a mediului de afaceri, acesta susține că planul guvernamental anunțat, cu impact bugetar redus, este un pas înainte, dar insuficient.
„Planul pe care l-au lansat este un plan care are un impact bugetar conform calculelor publicate de ei de 0,1% din PIB, 0,12%, ceea ce este nesemnificativ, dar este un plan foarte bun”, a declarat Lolea.
El a invocat, ca exemplu, necesitatea reintroducerii unor instrumente de sprijin precum Kurzarbeit pentru firmele aflate temporar în dificultate.
„Programul Kurzarbeit ajută firmele bune, care au plătit toate contribuțiile și au fost buni platnici de-a lungul anilor, într-o perioadă în care sunt în impas, trei luni, șase luni, să poată să depășească acea problemă și ulterior să revină la activitate. Acum, pur și simplu, multe firme, spre exemplu din industria mobilei, care a fost lovită de multe probleme, pur și simplu închid pentru că nu au niciun ajutor din partea statului”, a explicat acesta.
În zona rezidențială, Iulian Lolea a afirmat că piața este blocată, atât din cauza noii legislații, cât și a creșterii prețurilor, și a sugerat adaptarea programului Prima Casă la noile realități.
„Cred că ar trebui adaptat și gândit tot în felul respectiv, astfel încât să poată să mai ajute încă o dată piața în momentul acesta de impas și aici rezolvi două probleme. Ai problema pieței rezidențiale în care ai constructorii și tot ecosistemul de antreprenori români care lucrează și ai și problema socială, pentru că în România foarte mulți tineri nu au acces la o nouă locuință”, a precizat el.
Pe plan extern, economistul a subliniat dependența majoră a României de Uniunea Europeană.
„70% din exporturile și importurile noastre, deci din fluxurile noastre comerciale, sunt cu Uniunea Europeană”, a mai spus Lolea.
El a atras atenția asupra deficitului comercial ridicat.
„Deficitul balanței comerciale era în 2024, unde avem cifrele definitive, de 33 de miliarde de euro. Era aproximativ 30% din exporturile noastre. Gândiți-vă că e o cifră neverosimilă”, adaugă economistul.
În acest context, consideră necesară diversificarea piețelor de export.
„România, către țările Mercosur, dacă îmi amintesc corect, exporta în 2024 cam 500 milioane de euro. Adică este foarte puțin către o piață de 200 de milioane de oameni. Cred că putem să mergem cu mai mult”, a mai declarat el.
Referitor la inițiativele recente de simplificare la nivel european, Lolea consideră că România trebuie să țină pasul și să evite marginalizarea.
„Este, într-adevăr, o veste bună, că Europa se mișcă, Europa a conștientizat problemele pe care le are. Noi trebuie să încercăm să ne mișcăm în aceeași direcție. Pentru că vedem discuțiile cu Europa cu cele două viteze. E foarte important să încercăm să rămânem în prima viteză”, a afirmat economistul.
În opinia sa, prioritare sunt dezvoltarea infrastructurii, integrarea în lanțurile europene și adoptarea tehnologiilor noi, dar și absorbția integrală a fondurilor europene disponibile.
