"Dacă spun că România are un plan de mare viteză și aș merge în Gara de Nord, probabil că aș primi foarte multe zâmbete și ironii”, a spus Robert Răzvan Dobre.
Evenimentul este transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News
Realitatea actuală a sistemului feroviar rămâne una în care vitezele sunt puternic limitate, ceea ce face ca ideea să fie privită încă cu scepticism. Deocamdată noi avem trenuri care fac două ore pentru 100 de km”, a adăugat el.
Între ironie și plan real
Discuția despre trenuri de mare viteză în România este, de regulă, întâmpinată cu neîncredere, tocmai din cauza diferenței dintre infrastructura existentă și standardele necesare pentru viteze de 300 km/h. „Să știți că același zâmbet ironic mereu îl primim când vorbim de trenuri de mare viteză”, a spus Dobre.
El a explicat că această reacție este justificată de realitatea din teren. „E clar că nu pot vorbi de un tren de 300 de km la oră în România când restricțiile de viteză sunt de 30 de km la oră”, a spus Dobre.
În acest context, orice discuție despre mare viteză trebuie separată de infrastructura actuală și tratată ca un proiect complet nou.
„Avem un studiu de oportunitate strategic, adică să ne spună dacă România este pregătită pentru un tren de mare viteză. Analiza a pornit de la o întrebare simplă: există suficienți pasageri care să susțină financiar un astfel de sistem? Raționamentul a fost să vedem dacă România ar avea suficient de mulți pasageri care să poată să plătească un transport pe calea ferată rapid și cam care ar fi orizontul de timp. Rezultatele sunt pozitive.”, a spus Dobre.
Nu doar intern: conectare la Europa
Proiectul nu este gândit ca o simplă legătură între orașe din România, ci ca parte a rețelei europene de mare viteză. „Nu legăm doar două sau trei orașe din România, ci conectăm Marea Neagră și Bucureștiul la rețeaua europeană și mai jos avem un vector spre Sofia, Atena și Istanbul”, a spus oficialul. Această poziționare ar schimba logica proiectului, care devine unul de integrare regională, nu doar de mobilitate internă.
Studiul a generat și estimări privind timpii de parcurs, care ar schimba radical mobilitatea în România. București–Brașov în o oră și 21 de minute, două ore și jumătate până la Cluj-Napoca și trei ore și jumătate până la ieșirea din țară.
780 km și 18 miliarde de euro
Costurile ar ajunge undeva la 18 miliarde de euro”, a spus Dobre.
Scenariul optimist: tren în 10 ani
Studiul include și un scenariu accelerat, care ar permite lansarea unui prim tronson într-un orizont relativ scurt. „Există un scenariu accelerat care presupune ca în 10 ani să avem deja un tren de mare viteză operațional”, a spus Dobre.
Acest scenariu este însă dependent de mai multe condiții esențiale. Pentru ca proiectul să devină realitate, Dobre a indicat trei elemente critice.
Primul este statutul politic al proiectului. Trebuie să devină un proiect de țară, care să aibă ritmul lui și să fie susținut politic.
Al doilea este expertiza, foarte probabil externă.
Al treilea este finanțarea continuă. „Este nevoie de o finanțare constantă, din fonduri europene, buget de stat și parteneriat public-privat. Un astfel de proiect nu permite întreruperi.”, a spus Dobre.
Etapizare: București–Brașov, primul test
Strategia actuală este una etapizată, pentru a face proiectul gestionabil financiar.
„Gândirea este să asigurăm finanțarea pentru primul sector, poate cel mai important, de la București la Brașov, și apoi de la Sighișoara la Cluj”, a spus Dobre.
