Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, este organizat cu sprijinul CloudXEdge
Companiile mari au nevoie de flexibilitate și viteză, iar AI începe să fie integrată în procesele de lucru nu ca instrument marginal, ci ca parte a modului în care acestea își dezvoltă activitatea.
"AI nu mai este doar un moft, nu este doar o aplicație pe care ne place să o folosim pentru că ne dă niște răspunsuri rapide, ci devine o componentă importantă a businessului. Companiile mari au nevoie de flexibilitate, de viteză în business, iar AI este cea care ne va duce pas cu pas", a spus Grădinaru.
El arată că, din perspectiva Cisco, AI nu trebuie privită doar ca software sau ca aplicație, ci ca un ecosistem mult mai larg, care include infrastructura de date, rețeaua, capacitatea de calcul, serverele cu GPU și securitatea.
"Pentru noi, AI înseamnă software-ul, aplicația, dar și ceea ce este în spatele ei: infrastructura, zona de rețea, zona de compute, serverele cu GPU și, cel mai important, zona de securitate", a spus reprezentantul Cisco România.
Această perspectivă schimbă inclusiv modul în care companiile trebuie să își construiască proiectele AI. Nu este suficientă alegerea unei aplicații sau a unui model, dacă infrastructura din spate nu poate susține volume mari de date, putere mare de procesare și cerințe ridicate de securitate.
"Este foarte important cum gestionăm acea putere foarte mare de calcul, cum mutăm datele la un nivel destul de mare între mașini, între diferite zone, și mai ales cum securizăm tot acest proces", a spus Grădinaru.
În opinia sa, companiile care înțeleg că pot folosi AI ca mod de dezvoltare a businessului au un avantaj pe termen lung, în timp ce firmele care amână adaptarea vor fi împinse treptat în urmă de evoluția tehnologică.
"Tehnologia vine peste noi și companiile trebuie să se adapteze. Companiile care au înțeles că pot folosi aplicațiile, că pot folosi AI ca un alt mod de a dezvolta businessul, cred că au de câștigat pe termen lung", a spus reprezentantul Cisco.
El arată totodată că adoptarea rapidă a inteligenței artificiale schimbă paradigma de securitate, pentru că organizațiile nu mai trebuie să protejeze doar interacțiunea dintre oameni și aplicații, ci și comunicațiile invizibile dintre aplicații, agenți AI, API-uri, tokenuri și alte componente tehnice.
AI creează o suprafață de atac mai complexă, în care apar "identități non-umane" care comunică în timp real între diferite aplicații și sisteme.
"AI este foarte complexă, foarte dinamică. Nu vorbim doar despre interacțiunea omului cu un server, ci vorbim și despre mașini care vorbesc între ele. Există identități non-umane care comunică în timp real între diferite aplicații și mașini", a spus Grădinaru.
El explică faptul că utilizatorul vede doar interfața: pune o întrebare unui sistem AI și primește un răspuns. În spate însă, procesele sunt mult mai ample, iar sistemele schimbă date între ele.
"Interacțiunea noastră ca utilizatori este: am o interacțiune cu AI, întreb ceva, mi se răspunde ceva. Dar în spate, aceste mașini comunică între ele. Există agenți AI, chei, API-uri, tokenuri și așa mai departe", a spus reprezentantul Cisco România.
Această zonă devine relevantă pentru securitate deoarece orice punct de interacțiune poate deveni vulnerabil. Cisco urmărește, potrivit lui Grădinaru, aplicarea unui model de tip zero trust, în care accesul nu este acordat implicit nici oamenilor, nici componentelor non-umane.
"Aceste mașini vorbesc între ele. Există o suprafață de interacțiune care poate deveni vulnerabilă. Este foarte vulnerabilă", a spus Grădinaru.
Cisco a achiziționat compania Astrix, specializată în vizibilitatea comunicațiilor dintre aceste componente non-umane, iar obiectivul este construirea unui model unificat în care organizațiile să poată vedea și controla atât accesul utilizatorilor umani, cât și pe cel al componentelor automate.
"Vrem ca cele două lumi, cea a oamenilor care accesează un AI și cea a mașinilor care vorbesc între ele, să aibă un model unificat, în care avem vizibilitate pe ambele părți, astfel încât să putem spune că această persoană sau non-persoană nu are acces la acea aplicație", a spus reprezentantul Cisco România.
Mai semnalează și faptul că suveranitatea datelor devine o temă centrală pentru România în contextul dezvoltării cloudului și al adoptării inteligenței artificiale, deoarece statul și companiile au nevoie ca datele critice să rămână în țară.
România este încă la început în adoptarea cloudului, dar poate folosi acest moment pentru a construi infrastructură locală, cu centre de date operate în țară și cu reguli clare privind păstrarea datelor.
"Piața din România este la început în adopția cloudului și un lucru care acoperă întreaga situație este suveranitatea datelor. Pentru o țară ca România, care are nevoie ca datele să rămână aici, această inițiativă este foarte binevenită, pentru că aceste centre de date sunt aici, local", a spus Grădinaru.
Potrivit acestuia, managementul local al centrelor de date și obligația contractuală ca informațiile să nu fie scoase din țară transformă subiectul într-o chestiune de strategie națională.
"Managementul este făcut local, centrele sunt aici, nu permit ca datele să fie scoase din țară. Este o problemă de strategie națională. Asta avem nevoie în acest moment", a spus reprezentantul Cisco România.
Grădinaru leagă această discuție și de infrastructura critică. Pentru aplicațiile strategice ale României și ale statului, cerința este ca datele să rămână în țară, iar suveranitatea AI înseamnă, în practică, suveranitatea infrastructurii și a datelor.
"Centrele de date, pentru infrastructuri sau pentru aplicații strategice ale României, ale statului, au cerința ca aceste date să rămână în țară. Pentru noi, suveranitatea AI înseamnă, de fapt, o infrastructură critică suverană pentru România", a spus Grădinaru.
El arată că acest tip de infrastructură poate permite companiilor să acceseze resurse pentru dezvoltarea AI, sub forma infrastructurii ca serviciu, cu garanția contractuală că datele rămân local.
"Există o promisiune clară, nu o promisiune, ci un contract, că datele vor rămâne aici. Pentru noi este important pentru că, pe de o parte, businessul are nevoie de continuitate. Trebuie să ținem pasul cu țările europene", a spus reprezentantul Cisco România.
În același timp, dezvoltarea AI obligă companiile să renunțe la organizarea tradițională pe silozuri, în care infrastructura, securitatea și centrele de date erau administrate separat.
"Până recent, companiile aveau silozuri. Infrastructura era administrată de cineva într-un siloz, securitatea era separată, data centerul era separat. Pentru că AI ne aduce acum într-o nouă eră, mult mai rapidă și mult mai dinamică, nu ne mai permitem ca aceste lucruri să fie separate", a spus Grădinaru.
