Material realizat de Dan Ciobanu, Partner Vlad Cordea, Associate
Ministerul Finantelor Publice a lansat recent in consultare publica un proiect de Ordonanta de Urgenta („Proiectul OUG”) avand ca scop modificarea si completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului („Legea 129/2019”).
Proiectul OUG urmareste in principal transpunerea de urgenta in legislatia interna a prevederilor Directivei nr. 2018/843 a Parlamentului European si a Consiliului, din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor sau finantarii terorismului („Directiva 2018/843”), al carei termen de transpunere in legislatia nationala este depasit si in legatura cu care Comisia Europeana a declansat procedura de infringement impotriva Romaniei in februarie 2020.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Proiectul OUG propune completarea Legii 129/2019 luand in considerare cerintele Directivei 2018/843, recomandarile FATF-GAFI, precum si cele ale Comitetului Moneyval referitoare la alocarea resurselor financiare pentru indeplinirea obiectivelor specifice unei unitati de informatii financiare, in scopul eficientizarii mecanismului de prevenire si combatere a spalarii banilor, urmarind in special urmatoarele aspecte:
- combaterea riscurilor legate de problema anonimatului aferent tranzactiilor cu monede virtuale, prin includerea furnizorilor implicati in servicii de schimb intre monedele virtuale si monedele fiduciare in categoria entitatilor raportoare;
- adoptarea unor masuri suplimentare pentru asigurarea unei transparente mai mari a tranzactiilor financiare, a entitatilor corporative, a fiduciilor si a constructiilor juridice cu o structura sau cu functii similare fiduciilor (denumite in continuare „constructii juridice similare”), in contextul aparitiei criptomonedelor si a utilizarii lor abuzive in scopul spalarii banilor / finatarii terorismului;
- finalizarea procesului de interconectare la nivel national a registrelor centrale privind identificarea beneficiarilor reali;
- infiintarea Registrului central electronic, care permite identificarea, in timp util, a tuturor persoanelor fizice sau juridice care detin sau controleaza conturi de plati si conturi bancare identificate prin IBAN, precum si casete de siguranta detinute de o institutie de credit pe teritoriul Romaniei, si asigurarea accesului direct si imediat a Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor („ONPCSB”) si a autoritatilor competente nationale pentru indeplinirea obligatiilor care le revin;
- asigurarea accesului public la informatii privind beneficiarul real;
- emiterea si actualizarea listei cu functiile care sunt considerate functii publice importante;
- autorizarea si/sau inregistrarea furnizorilor de servicii de schimb intre monede virtuale si monede fiduciare si a furnizorilor de portofele digitale;
- consolidarea in ansamblul sau a mecanismului national de prevenire si combatere a spalarii banilor/finantarii terorismului (format din totalitatea institutiilor cu competente in domeniu).
Avand in vedere cele de mai sus, principalele modificari si completari propuse de Proiectul OUG privesc urmatoarele aspecte din Legea 129/2019:
- Definirea conceptelor utilizate
Proiectul OUG extinde definitia institutiilor financiare, in sensul includerii entitatilor care detin in administrare structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica si desfasoara operatiuni de cumparare de valute de la persoane fizice.
Notiunea de „furnizori de servicii pentru societati si alte entitati sau constructii juridice” se inlocuieste cu cea de „furnizori de servicii pentru fiducii ori pentru societati”.
Sunt introduse definitii ale conceptelor de moneda virtuala si cel de furnizor de portofel digital. Astfel, conform Proiectului OUG:
- moneda virtuala inseamna o reprezentare digitala a valorii care nu este emisa sau garantata de o banca centrala sau de o autoritate publica, nu este in mod obligatoriu legata de o moneda instituita legal si nu detine statutul legal de moneda sau de bani, dar este acceptata de catre persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb si poate fi transferata, stocata si tranzactionata electronic;
- furnizor de portofel digital inseamna o entitate care ofera servicii de pastrare in siguranta a unor chei criptografice private in numele clientilor sai, pentru detinerea, stocarea si transferul de moneda virtuala.
Se completeaza, in scopul detalierii, clarificarii si extinderii, notiunea de beneficiar real si categoriile cu privire la care se defineste aceasta notiune, respectiv: (a) societatile supuse inregistrarii in registrul comertului si entitatile corporative straine; (b) fiduciile sau constructiile juridice similare; (c) persoanele juridice fara scop lucrativ; (d) persoanele juridice altele decat cele prevazute la lit. a), b) si c) de mai sus si entitatile care administreaza si distribuie fonduri.
2. Entitatile raportoare
Proiectul OUG extinde sfera entitatilor raportoare, dupa cum urmeaza:
- extinde categoria de la Art. 5 (1) lit. (e) cu „alte persoane care furnizeaza, direct sau prin intermediul altor persoane cu care persoana respectiva este afiliata, ajutor material, asistenta sau consiliere cu privire la aspectele fiscale, financiare, ca activitate economica sau profesionala principala”;
- extinde categoria de la Art. 5 (1) lit. (h) astfel incat sa includa atat agentii imobiliari cat si dezvoltatorii imobiliari, inclusiv atunci cand actioneaza in calitate de intermediari in inchirierea de bunuri imobile, dar numai in ceea ce priveste tranzactiile pentru care valoarea chiriei lunare reprezinta echivalentul in lei a 10 000 EUR sau mai mult.
Se completeaza lista unitatilor raportoare cu urmatoarele noi entitati:
- furnizorii de servicii de schimb intre monede virtuale si monede fiduciare;
- furnizorii de portofele digitale;
- persoanele care comercializeaza opere de arta sau care actioneaza ca intermediari in comertul de opere de arta, inclusiv atunci cand aceasta activitate este desfasurata de galerii de arta si case de licitatii, in cazul in care valoarea tranzactiei sau a unei serii de tranzactii legate intre ele reprezinta echivalentul in lei a 10.000 EUR sau mai mult; si
- persoanele care depoziteaza sau comercializeaza opere de arta sau care actioneaza ca intermediari in comertul cu opere de arta, atunci cand aceasta activitate este desfasurata de zone economice libere, in cazul in care valoarea tranzactiei sau a unei serii de tranzactii legate intre ele reprezinta echivalentul in lei a 10.000 EUR sau mai mult.
3. Masuri de cunoastere a clientelei
Cu titlu general, sunt modificate si completate prevederile legii in scopul detalierii si clarificarii obligatiilor entitatilor raportoare privind masurile de cunoastere a clientelei.
Se prevede obligatia entitatilor raportoare de a obtine o dovada a inregistrarii beneficiarilor reali sau informatii din registrele centrale ale beneficiarilor reali ori de cate ori incep o noua relatie de afaceri cu persoane care sunt supuse obligatiei inregistrarii informatiilor privind beneficiarul real.
Se completeaza lista cazurilor in care se aplica masurile standard de cunoastere a clientelei, cu situatiile in care exista suspiciuni de spalare a banilor sau finantare a terorismului sau in care exista indoieli privind veridicitatea sau insuficienta informatiilor de identificare privind clientul sau beneficiarul real.
Se extinde sfera factorilor de risc luati in considerare la evaluarea riscurilor de spalare de bani si de finantare a terorismului, prin includerea factorilor de risc privind produsele, serviciile, tranzactiile sau canalele de distributie a tranzactiilor cu petrol, arme, metale pretioase, produse din tutun, obiecte de arta si alte obiecte de importanta arheologica, istorica sau culturala, obiecte de cult sau obiecte rare cu valoare stiintifica, precum si fildesul si speciile protejate.
Se introduce Art. 171 care prevede un nou set de masuri suplimentare de cunoastere a clientelei in sarcina entitatilor raportoare in cazul relatiilor de afaceri sau tranzactiilor care implica tari terte cu grad inalt de risc, prevazandu-se totodata posibilitatea ca entitatile raportoare sa limiteze tranzactiile sau relatia de afaceri care implica astfel de tari terte cu grad inalt de risc.
Totodata, conform Art. 171 (3), in ceea ce priveste tarile terte cu grad inalt de risc, autoritatile cu atributii de supraveghere, reglementare, autorizare si/sau inregistrare a entitatilor raportoare pot aplica pe viitor inclusiv masuri precum: a) refuzul stabilirii unor filiale, sucursale sau reprezentante ale entitatilor obligate din tara in cauza; b) interzicerea stabilirii de catre entitatile obligate a unor sucursale sau reprezentante in tara in cauza; c) impunerea unor cerinte sporite de supraveghere sau de audit extern pentru sucursalele si filialele entitatilor obligate situate in tara in cauza; d) impunerea unor cerinte sporite de audit extern pentru grupurile financiare in ceea ce priveste oricare dintre sucursalele si filialele lor situate in tara in cauza; e) impunerea obligatiei institutiilor de credit si financiare de a revizui si de a modifica sau, daca este necesar, de a inceta relatiile de corespondenta cu institutiile respondente din tara in cauza.
4. Registrele beneficiarilor reali
Sunt suplimentate prevederile privind obligatiile de pastrare a informatiilor privind beneficiarul real in cazul fiduciilor si a constructiilor similare.
Se introduce prevederea expresa a obligatiei de actualizare si corectare a informatiilor din registrele centrale precum si a obligatiei de interconectare a registrelor centrale cu informatii privind beneficiarul real prin intermediul platformei centrale europene instituite prin Directiva (UE) 2017/1132.
Totodata, se instituie obligatia de pastrare a informatiilor privind beneficiarul real prin intermediul registrelor nationale si prin sistemul de interconectare a registrelor timp de 10 ani dupa ce persoana juridica a fost radiata, respectiv dupa ce motivele de inregistrare a informatiilor privind beneficiarul real al fiduciilor au incetat sa existe.
Un aspect foarte important, este eliminata conditionarea accesului la registrele beneficiarilor reali de demonstrarea unui interes legitim. Astfel, pe viitor, informatiile privind beneficiarul real vor putea fi accesate de catre orice persoane sau organizatii, cu conditia inregistrarii online si platii unei taxe administrative, precum si in conformitate cu normele GDPR.
5. Persoane Desemnate
Un alt aspect important il constituie totodata modificarea art. 23 (4) din lege, conform caruia scutirea pe viitor de obligatia de a desemna persoane cu responsabilitati in aplicarea Legii 129/2019 se va aplica doar persoanele fizice si persoanele fizice autorizate care au calitatea de entitati raportoare. Prin urmare persoanele juridice nu vor mai beneficia de aceasta scutire, chiar daca se incadreaza in categoria de entitati raportoare prevazuta la Art. 5 (1) lit. (i).
Conform formei actuale a Art. 5 (1) lit. (i) din Legea 129/2019, sunt scutite de aceasta obligatie entitatile si persoanele fizice care comercializeaza, in calitate de profesionisti, bunuri sau presteaza servicii, in masura in care efectueaza tranzactii in numerar a caror limita minima reprezinta echivalentul in lei a 10.000 Euro.
6. Autorizarea caselor de schimb valutar, a furnizorilor de servicii de schimb intre monede virtuale si monede fiduciare si a furnizorilor de portofele digitale
Autorizarea noilor entitati raportoare introduse prin Proiectul OUG, respectiv:
(a) Casele de schimb valutar care solicita sa desfasoare activitati de schimb valutar pentru persoane fizice, precum si entitatile care detin in administrare structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica, ce solicita sa desfasoare operatiuni de cumparare de valute de la persoane fizice; si
(b) furnizorii de servicii de schimb intre monede virtuale si monede fiduciare si furnizorii de portofele digitale,
se va face pe baza unei proceduri specifice, de catre Ministerul Finantelor Public, prin Comisia de autorizare a activitatii de schimb valutar.
Procedura de autorizare si/sau de inregistrare a furnizorilor de servicii de schimb intre monede virtuale si monede fiduciare si furnizorilor de portofele digitale va fi adoptata prin Hotarare a Guvernului, in termen de 120 de zile de la data intrarii in vigoare a OUG.
Totodata, furnizorii servicii de schimb intre monede virtuale si monede fiduciare sau furnizor de servicii de portofele digitale, autorizati/inregistrati intr-un stat membru al UE, SEE sau Elvetia va putea presta pe teritoriul Romaniei serviciile prevazute in autorizatie/inregistrare in baza notificarii transmise Comisia de autorizare a activitatii de schimb valutar de autoritatea competenta din statul de origine si a raspunsului primit la aceasta notificare din partea Comisia de autorizare a activitatii de schimb valutar, pe baza unei proceduri aprobata prin Hotarare de Guvern.
7. Punctul unic de contact
In aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) 2018/1108, se introduce obligatia de a stabili un punct unic de contact pe teritoriul Romaniei in termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a OUG si de a notifica in mod corespunzator BNR, in sarcina: (a) institutiilor autorizate in alte state membre care presteaza pe teritoriul Romaniei servicii de remitere de bani prin intermediul agentilor si (b) institutiilor emitente de moneda electronica autorizate in alte state membre care desfasoara activitate pe teritoriul Romaniei prin intermediul distribuitorilor.
Totodata, BNR va putea solicita unei institutii de plata ori unei institutii emitente de moneda electronica autorizate in alte state membre, care desfasoara activitate pe teritoriul Romaniei prin intermediul agentilor, sa stabileasca un punct unic de contact pe teritoriul Romaniei, in termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a OUG.
8. Lista cu functiile considerate functii publice importante
Avand in vedere obligatia de emitere si actualizare a listei cu functiile care sunt considerate functii publice importante, Proiectul OUG desemneaza Agentia Nationala de Integritate (ANI) ca autoritate responsabila in acest sens.
Se instituie astfel urmatoarele obligatii in sarcina: (a) in sarcina ANI, obligatia de a intocmi de indata lista functiilor publice importante prevazute la Art. 3, (2) lit. (a) – (g) din lege, de a o actualiza in termen de 5 zile de la intervenirea oricaror modificari, de a o publica pe pagina de internet ANI si de a o transmite Comisiei Europene, dupa caz; si, respectiv, (b) in sarcina organizatiilor internationale acreditate in Romania, obligatia de a intocmi si comunica de indata ANI lista functiilor publice importante prevazute la Art. 3, (2), lit. (h) din lege.
9. Registrul central electronic pentru conturi de plati si conturi bancare
Se modifica Legea nr. 207/2015 privind Codul de prodedura fiscala, prin instituirea in sarcina ANAF a obligatiei de organizare a Registrului central electronic pentru conturi de plati si conturi bancare, identificate prin IBAN.
Sunt suplimentate totodata prevderile Art. 61 din Codul de Procedura Fiscal privind obligatiile de furnizare de informatii in sarcina institutiilor de credit, institutiile de plata si institutiile emitente de moneda electronica.
10. Alte modificari propuse prin Proiectul OUG
Se modifica prevederile Art. 7, prin reducerea pragului valoric privind transferurile externe pentru care institutiile de credit si institutiile financiare au obligatia de raportare, de la 15.000 EUR la 10.000 EUR, corelandu-se astfel acest prag valoric cu ansamblul prevederilor Legii 129/2019 privind pragurile valorice de raportare.
Sunt suplimentate totodata obligatiile de raportare in sarcina ONPCSB si a autoritatilor de supraveghere si reglementare prevazute la Art. 26 (1) din Legea 129/2019, precum si cele privind atributiile de sanctionare ale Bancii Nationale a Romaniei.
Limitele superioare ale amenzilor aplicate in cazul savarsirii contraventiile de catre institutii financiare, altele decat cele supravegheate de BNR, se majoreaza astfel:
(a) pentru persoanele juridice pana la 10% din cifra de afaceri anuala totala sau pana la 23.000.000 lei;
(b) pentru persoanele fizice pana la 23.000.000 lei.
Este introdus un nou Art. 361 cu scopul de a facilita acordarea de asistenta si schimbul de informatii in domeniul aplicarii Legii 129/2019.
Totodata, pentru o mai buna colaborare la nivel european, ONPCSB este obligat sa desemneze cel putin o persoana de contact, responsabila pentru primirea solicitarilor de informatii din partea unitatilor de informatii financiare din alte state membre.
Este extinsa de la 5 ani la 10 ani perioada minima de pastrare a informatiilor colectate de ONPCSB cu privire la actiunile suspecte de spalare a banilor sau de finantare a terorismului.
Termenul limita pentru depunerea declaratiei privind datele de identificare ale beneficiarilor legali la Registrul beneficiarilor legali tinut de ONRC se amana pana la 1 februarie 2021. Ramane de vazut daca aceasta noua amanare propusa va fi sau nu afectata de alte amanari, in contextul masurilor privind starea de urgenta, respectiv starea de alerta declarate succesiv pentru combaterea efectelor pandemiei de Covid-19.
Cele de mai sus reprezinta un sumar al principalelor elemente de noutate propuse prin Proiectul OUG. Desigur, forma finala a OUG propusa spre adoptare poate suferi amendamente si completari, dupa caz, urmare a parcurgerii etapei dezbaterii publice. Avand in vedere insa ca scopul principal urmarit prin Proiectul OUG este transpunerea in legislatia nationala a prevederilor Directivei nr. 2018/843, precum si faptul ca a fost demarata o actiune de infringement la adresa Romaniei, este de presupus ca cea mai mare parte din prevederile tratate mai sus urmeaza sa fie adoptate in perioada urmatoare in mod substantial in forma in care au fost publicate.
Un material Legal Marketing
