Suedia este copleșită de haine aflate în centrele de reciclare.
Acesta după ce o interdicție la nivelul Uniunii Europene privind aruncarea textilelor a intrat în vigoare și a lăsat municipalitățile suprasolicitate, conform Fashion United.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
„Vin cantități uriașe în fiecare zi. E nebunie, o creștere uriașă,” a declarat Brian Kelly, secretarul general al magazinului caritabil Artikel2 din Stockholm, unde rânduri întregi de containere sunt supraaglomerate cu haine aruncate, arată G4Media.
Începând cu acest an, țările din UE trebuie să aibă un sistem separat de reciclare a textilelor, pe lângă procesele deja existente pentru sticlă, hârtie și deșeuri alimentare.
Scopul este de a promova un sistem circular de gestionare a deșeurilor, în care textilele sunt sortate și reutilizate sau reciclate dacă nu sunt prea deteriorate.
„Am observat o creștere de 60% a cantității de textile colectate în ianuarie și februarie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut,” a declarat Karin Sundin, expert în deșeuri textile la compania municipală Stockholm Vatten och Avfall.
După sortare, aproximativ 60–70% dintre textile sunt destinate reutilizării, iar 20–30% pentru reciclare sub formă de umplutură, materiale izolatoare sau compozite.
În jur de 7–10% sunt arse pentru energie, conform Agenției Suedeze pentru Protecția Mediului.
Aceasta reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de perioada anterioară noii legi, când hainele aruncate erau, în mod sistematic, incinerate.
Volume mari
Totuși, din cauza lipsei de infrastructură în Suedia, majoritatea hainelor folosite sunt exportate în străinătate, în principal în Lituania, unde sunt sortate, reutilizate sau arse pentru energie.
„Nu avem fabrici mari de sortare care să valorifice hainele în același mod în care o fac țările din Europa de Est, de exemplu,” a explicat Sundin.
„Motivul este că acest proces necesită multă forță de muncă și este foarte costisitor,” a spus ea în timp ce oferea un tur al centrului de reciclare Ostberga din sudul Stockholmului.
Suedezii aruncă anual 90.000 de tone de textile, adică 10 kilograme pe persoană, potrivit Societății Suedeze pentru Conservarea Naturii.
Media europeană este de 19 kilograme, conform statisticilor din 2022, în creștere față de 17 kilograme în 2019, conform datelor Agenției Europene de Mediu.
Industria modei poluează și ea mediul
Pentru a produce un tricou de 135 de grame, sunt necesari 2.500 de litri de apă și un kilogram de substanțe chimice, a menționat Yvonne Augustsson, consilier la Agenția Suedeză pentru Protecția Mediului.
„Asta înseamnă emisii de gaze cu efect de seră de aproximativ două până la cinci kilograme,” a spus ea.
„În Suedia, o piesă de îmbrăcăminte este purtată, în medie, de 30 de ori. Dacă dublezi acest număr la 60 de purtări – ceea ce pare rezonabil – impactul asupra climei se reduce la jumătate.”
Sortarea textilelor și responsabilitatea companiilor
Sortarea textilelor în Suedia este gestionată de municipalități, multe dintre ele fiind deja depășite de cantitatea primită de la intrarea în vigoare a noii legi.
În nordul țării, în zone slab populate precum Kiruna, unele orașe continuă să incinereze textilele din lipsă de alternative.
Giganții modei rapide, precum H&M și Zara, sunt așteptați să preia în cele din urmă o parte din responsabilitate pentru deșeurile pe care le generează, iar la nivel european se poartă negocieri pentru a stabili clar obligațiile lor.
Potrivit unui acord preliminar încheiat de statele membre ale UE în februarie, companiile din industria modei vor fi responsabile pentru sfârșitul ciclului de viață al produselor pe care le vând, fiind obligate să plătească pentru colectare, sortare, reutilizare și reciclare.
Schimbarea mentalității
Ideea este de a încuraja retailerii de modă rapidă să producă „haine concepute să dureze mai mult,” a explicat Augustsson.
Brandul suedez H&M a declarat pentru AFP că susține această direcție. Și consumatorii trebuie însă să-și schimbe mentalitatea.
Fiecare persoană ar trebui să „nu cumpere mai mult de cinci articole noi de îmbrăcăminte pe an,” a spus Beatrice Rindevall, președinta Societății Suedeze pentru Conservarea Naturii, care organizează frecvent schimburi de haine.
În orașul Linköping, într-o zi însorită de primăvară, un târg de schimb de haine organizat în campusul unui cămin studențesc expunea de toate – de la o jachetă roz cu mâneci cu pene până la blugi uzați, genți și tricouri în dungi.
„Oamenii ne pot aduce haine în stare bună pe care nu le mai poartă și le pot schimba cu altceva,” a spus voluntara Eva Vollmer.
„Ne concentrăm pe crearea unei soluții reale, astfel încât oamenii să aibă o alternativă.”
Recent a fost anunțat că haine din China la prețuri foarte mici afectează puternic industria textilă din Bulgaria, dar și din întreaga Europă.
Tot mai multe fabrici de cusut își închid porțile și își concediază muncitorii.
În câteva regiuni, dintre care una este cea de la Ruse, situația este mai bună, dar și acolo se semnalează o scădere a producției.
O companie de textile onorează comenzile unor mărci europene, iar costurile pentru forța de muncă acolo nu s-au schimbat de doi ani. „Și începând cu acest an, partenerii noștri încearcă să ne reducă prețurile și să ne readucă la nivelurile din 2018”, spune Miglena Hristova, membru al Consiliului de Administrație al Asociației pentru Articole Textile și din Piele.
Marile platforme de tranzacționare chineze precum Shein și Temu ne distrug industria, susțin reprezentanții industriei bulgărești. Prețurile la îmbrăcăminte sunt foarte mici și mărcile europene nu au cum să fie competitive.
Pentru a coase în Bulgaria pentru un brand european, companiile sunt supuse unui audit de calitate al lucrărilor cu diverse materiale – bumbac, lână, mătase. „Un certificat pentru ca o fabrică să aibă permisiunea de a lucra cu astfel de produse costă 5.000-7.000 de leva anual, noi avem trei astfel de certificate pentru a îndeplini cerințele partenerilor noștri europeni”, spune Hristova.
Dacă nu putem îndeplini cerințele: „Închidem, nu lucrăm”. De aceea, după cum vedeți, există o reducere uriașă a producției în toată Bulgaria și nu numai, același lucru se întâmplă și în România”, spune ea.
Asociația pentru Articole Textile și din Piele, deși nu deține încă date oficiale, estimează că aproximativ 40% dintre firmele de cusut s-au închis în puțin peste un an. „Dacă noi plătim acum vreun impozit care intră în buget, acesta nu va mai exista, vedeți cât de greu se încasează banii la buget, asta va duce la mai puține venituri în trezorerie”, adaugă Hristova.
