Aproape 57.000 de ucrainieni au intrat în România de la începutul războiului declanșat de Rusia, iar aautoritățile se așteaptă ca numărul acestora să crească. UE a avertizat că Europa se confruntă cu o criză umanitară majoră, iar numărul persoanelor strămutate din cauza invaziei Rusiei ar putea fi mai mare de 7 milioane.
Foarte mulți dintre cei care vin acum în România se află doar în tranzit, îndreptându-se către state din vestul Europei. Dintre persoanele care se refugiază în România, însă, o parte ar putea alege să rămână aici o perioadă mai lungă, iar în acest context, accesul cât mai ușor pentru aceste persoane pe piața muncii devine important.
IMAGINI POT FI VĂZUTE ÎN MATERIAL ȘI ÎN GALERIA FOTO (Inquam Photos / Casian Mitu - Alex Nicodim)
Date Profit.ro relevă că aproape 2.700 de persoane provenind din Ucraina sunt în prezent angajate în România, numărul acestora fiind ușor în urcare, față de 1.062 la finalul anului 2020. Aceste persoane lucrează în România de dinainte de criza declanșată acum de atacul Rusiei asupra Ucrainei.
La acest moment, Guvernul are în analiză accesul cetățenilor ucraineni pe piața muncii, în contextul în care un număr semnificativ de persoane se refugiază în România pentru a scăpa de conflictul care se extinde în Ucraina.
Conform datelor din Revisal, numărul de contracte ale unor cetățeni provenind din Ucraina este de aproape 2.700 acum, față de 2.334 la finele lunii decembrie a anului trecut și 1.062 în decembrie 2020, potrivit surselor Profit.ro.
De ce este important: Oamenii care se refugiază din Ucraina, din cauza războiului declanșat de Rusia, și optează să rămână în România pentru o perioadă mai lungă, ar putea avea nevoie de acces facil pe piața muncii. În același timp, mulți angajatori se plâng de lipsa angajaților, iar România are stabilit, din acest motiv, un contingent mare, de 100.000 de lucrători străini pentru acest an.
"În funcție de evoluția situației, ar putea fi luate măsuri. Accesul la locuri de muncă nu este o chestiune de zile, dar trebuie pregătit pentru cei care rămân și vor să lucreze. Sunt măsuri care se pot lua în ce privește birocrația, cum ar fi documente pentru familiile celor care lucrează deja sau prelungirea perioadei de 90 de zile. Sunt probleme și de domiciliu și acte la angajare, iar autoritățile pot introduce facilități în ce privește birocrația. Este important și locul în care vor fi cazate aceste persoane.
Piața muncii din București-Ilfov poate absorbi forță de muncă altfel față de Suceava. Autoritățile ar trebui să aibă în vedere, însă, și sprijinul pe care îl pot acorda, de exemplu, unor femei cu copii. Mulți oameni nu vor putea lucra. Angajatorii ar fi dispuși, dar trebuie relaxate procedurile. Până acum am văzut o mobilizare a cetățenilor, dar baza o poate asigura doar statul", a declarat pentru Profit.ro Mihaela Grigore, expert în legislația muncii.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a transmis precizări privind condițiile în care cetățenii ucraineni pot lucra în România.
"Ca urmare a întrebărilor apărute în spațiul public în contextul conflictului din Ucraina, precizez că cetățenii ucrainieni care doresc să se angajeze pe teritoriul României nu au nevoie de aviz de angajare pentru o perioadă de 9 luni dintr-un an calendaristic, potrivit OUG 25/2014. Cetățenilor Ucrainei, intrați în România în scopul încadrării în muncă, li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidență a salariaților, din care rezultă că salariul este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere temporară în scop de muncă se acordă dacă cetățenii Ucrainei prezintă următoarele documente:
- contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă;
- dovada menținerii salariului cel puțin la la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, pe toată perioada șederii acordată anterior.
În cursul celor nouă luni cetățenii ucrainieni pot cere acordarea protecției subsidiare sau a statutului de refugiat, prin care dobândesc următoarele drepturi:
- să fie angajați de persoane fizice sau juridice, în aceleași condiții ca și cetățenii români;
- să beneficieze de asigurări sociale, de măsuri de asistență socială și asigurări sociale de sănătate, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;
- să beneficieze de tratament egal cu cetățenii români în ceea ce privește echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii, recunoașterea diplomelor, atestatelor și certificatelor de competență, precum și a calificărilor profesionale care dau acces la profesiile reglementate din România, în conformitate cu reglementările în vigoare"
