Președintele Iohnnis a adresat Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate cu privire la proiectul de lege care instituie scutiri de taxe și reduceri de TVA la cazinouri, hoteluri, restaurante, cluburi sau magazine, amplasate pe insule și suprafețe rezultate din modificări naturale ale teritoriului ori amenajări hidrotehnice. Este vorba de un proiect inițiat a treia oară de senatorul PSD Șerban Nicolae, deși Curtea Constituțională a stabilit că propunerea legislativă încalcă normele constituționale, tot la sesizarea șefului statului.
De asemenea, sesizarea președintelui bine după ce, tot la începutul lunii, Guvernul a aprobat o hotărâre privind înscrierea insulei Belina în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului. Insula este transmisă, totodată, din domeniul public al județului Teleorman și din administrarea Consiliului Județean Teleorman în domeniul public al statului și în administrarea Administrației Naționale „Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea.
Președintele arată în sesizarea adresată CCR că impunerea acestor derogări de la Codul fiscal este de natură să determine o reducere a veniturilor la bugetul de stat și astfel prooectul necesita, în mod obligatoriu, indicarea sursei de finanțare, dar inițiatorul nu a făcut dovada că a solicitat Guvernului fișa financiară.
Șeful statului contestă însă și modul în care deputații au acordat votul final asupra proiectului, conform deciziilor grupului parlmentar cu exprimarea opțiunii pentru mai multe proiecte de lege.
Astfel, potrivit stenogramei ședinței Camerei Deputaților, deputații au votat, spre exemplu, astfel: ,”votez «pentru» la toate proiectele de pe ordinea de zi”, ,”votez «pentru» la toate punctele de pe ordinea de zi”, ,”Voi vota conform hotărârii Grupului PNL la toate proiectele de pe ordinea de zi.”, ,”Vă rog să se consemneze opțiunea mea de vot conform consemnului de vot al Grupului USR.”, ,”Voi vota conform deciziei Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.”, ,”Votez «pentru» la toate inițiativele legislative aflate pe ordinea de zi.”, ,”Voi vota «pentru» la toate proiectele ce vor fi supuse votului pe ordinea de zi.”, ,,Votez conform deciziei Grupului parlamentar al PSD.” ș.a.
Așadar, analizând modalitatea concretă de exprimare a votului online de către deputații apelați, rezultă că aceștia, de fapt, au acordat votul final fie asupra inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi, fie, printr-un vot colectiv, s-au pronunțat ,”contra”, ”împotrivă” sau ”pentru”, după caz, asupra tuturor proiectelor sau a tuturor punctelor de pe ordinea de zi, dar și conform deciziei grupurilor parlamentare din care făceau parte, în alte cazuri, arată șeful statului.
”Or, potrivit art. 73 alin. (1) din Legea fundamentală, Parlamentul adoptă legi, iar nu puncte ori o listă de proiecte sau de propuneri legislative înscrise pe ordinea de zi. În speță, considerăm că, potrivit acestor norme constituționale, se impunea manifestarea de voință expresă cu privire la fiecare lege în parte. Astfel, parlamentarii ar fi trebuit să acorde votul lor final, individual, asupra fiecărei legi aflate pe ordinea de zi, iar nu asupra unei liste de propuneri legislative, respectiv un vot colectiv asupra unor puncte ce au reprezentat, în concret, numerotarea propunerilor legislative respective”, subliniază Iohannis.
Acesta mai reclamă că proiectul a fost semnificativ modificat de către Camera Deputaților față de forma inițiatorului și a primei Camere sesizate, respectiv Senatul, procedură de natură să determine încălcarea principiului bicameralismului.
De asemenea, potrivit președintelui egea criticată trebuia calificată și adoptată ca lege organică, cu votul majorității membrilor fiecărei Camere a Parlamentului, iar nu ca lege ordinară, aducând o derogare și de la toate dispozițiile Legii apelor nr. 107/1996, care, în integralitatea sa, cuprinde norme juridice de natura legii organice.
În sesizare este reclamată și și o dublă discriminare: pe de o parte, între cei care dețin cu titlu de proprietate ori care își desfășoară activitatea pe insule, grinduri și alte suprafețe de uscat cu o suprafață mai mare de 35 de hectare cu potențial de exploatare economică rezultate prin acțiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică și celelalte persoane care își desfășoară activitatea în alte zone; pe de altă parte, între persoanele care realizează, în condițiile art. 7 din lege, activități de producție de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentație publică, comerț cu amănuntul și servicii conexe acestora și persoanele care desfășoară alt tip de activități economice, pe aceste terenuri.
Alte obiecție ridicată de șeful statului este aceea că legea obligă Guvernul, la solicitarea autorităților locale, să identifice terenurile susceptibile de a fi incluse în categoria celor descrise la art. 2 și asigură intrarea acestora în domeniul public al statului și administrarea unităților administrativ-teritoriale corespunzătoare.
Proiectul a iscat din nou, la votul final, discuții politice aprinse în Camera Deputaților, liberalli reluând ideea că măsurile au fost propuse, ”cu dedicație”, la dorința fostului lider PSD Liviu Dragnea. Totodată, USR a criticat faptul că terenurile sunt exceptate de la prevderile Legii apelor, precum și ambiguitatea anumitor formulări.
PSD a subliniat însă că în prezent nicio persoană fizică nu deține vreo insulă de peste 35 hectare, categorie pentru care s-ar aplica noua lege, iar măsurile propuse vor introduce în circuitul economic și turistic astfel de terenuri.
”Încercăm să scoatem din pustietate aceste insule”, a spus liderul deputaților PSD, Alfred Simonis.
În decembrie anul trecut, proiectul a reușit să treacă de plenul Senatului, prin votul majorității PSD, pentru a doua oară.
Curtea Constituțională a României a respins, în iunie 2019, proiectul care fusese aprobat de Parlament în aprilie. Șerban Nicolae venise, în 2017, cu actul pentru a doua oară în Parlament. În septembrie 2019, la începutul noii sesiuni legislative, senatorul social-democrat a înregistrat proiectul pentru a treia oară la Senat, pentru ca după o lună să fie adoptat prin vot în plen.
Judecătorii Curtea Consituțională au declarat neconstituțional proiectul, după sesizarea opoziției și a președintelui Klaus Iohannis, care a atenționat că documentul a fost adoptat cu depășirea termenelor legislative, nu a fost supus avizării Consiliului Economic și Social, iar unele facilități pot reprezenta ajutor de stat.
Proiectul a fost adoptat prima dată prin vot final de Parlament după ce fusese avizat negativ de două comisii senatoriale pe motiv că are legătură cu insula Belina, subiect al unui dosar în care sunt anchetați de DNA doi foști miniștri.
PNL a anunțat atunci că va sesiza proiectul la Curtea Constituțională, cu argumentul că este vorba de un proiect ”cu dedicație pentru Liviu Dragnea”.
Între timp, odată cu venirea la guvernare a PNL, insula Belina și brațul Pavel, din albia minoră a Dunării, au revenit de la Consiliul Județean Teleorman în administrarea statului român, prin Administrația Națională Apele Române.
Acesta a fost acum unul din argumentele deputaților PSD pentru adoptarea proiectului, arătând că opoziția nu mai are motive să se opună proiectului. Cu toate că la finele lunii trecute îi fusese întocmit un raport de adoptare, după cum a relatat Profit.ro, săptămâna trecută, înaintea votului final din plenul Camerei Deputaților, proiectul a fost retrimis comisiei de buget pentru un nou raport, cu recomandarea ca jocurile de noroc să fie eliminate de la aplicarea facilităților propuse.
Proiectul stabilea că se va aplica doar o cotă redusă de TVA de 5% asupra bazei de impozitare pentru următoarele activități: cele de producție de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentație publică, comerț cu amănuntul, jocuri de noroc, precum și cele de servicii conexe acestora.
În cele din urmă, în comisia de buget, au fost eliminate jocurile de noroc de la aplicarea acestui regim fiscal derogatoriu.
Proiectul stabilește, totodată, în mod explicit că terenurile proprietate publică sau privată a statului care fac obiectul legii sunt: insule, grinduri și alte suprafețe de uscat, cu potențial de exploatare economică, rezultate prin acțiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică.
Printr-un amendament introdus de deputații majorității parlamentare s-a stabilit acum că terenurile trebuie să aibă o suprafață mai mare de 35 de hectare, dar regimul derogatoriu se aplică și unor părți ale acestor terenuri cu condiția ca părțile respective să nu aibă mai puțin de 10 hectare.
Potrivit unul alt amendament adus de deputați în comisia de specialitate, terenurile respective vor fi scutite de la prevederile Legii apelor, mențiune criticată de președinte.
Toate terenurile proprietate publică sau privată de acest fel urmează a fi scutite de taxa pe teren, conform proiectului.
Regimul fiscal derogatoriu prevăzut urmează să se aplice corespunzător și terenurilor concesionate de către unitățile administrativ- teritoriale, dacă sunt utilizate exclusiv pentru activitățile economice prevăzute.
Pentru construcțiile și activitățile economice realizate pe aceste terenuri, taxele și impozitele locale calculate și datorate potrivit dispozițiilor Codului Fiscal vort fi reduse cu 50%, prin hotărâre a consiliului local, prevede proiectul.
Dosarul DNA privind insula și lacul Belina a dus la demisia a doi miniștri: Sevil Shhaideh, vicepremier și ministru al Dezvoltării, acuzată de procurorii DNA de abuz în serviciu, și, în același dosar, Rovana Plumb, ministru delegat pentru Fonduri Europene, acuzată de complicitate, în calitate de fost ministru al Mediului în Guvernul Ponta.
Dosarul vizează trecerea, considerată ilegală, în 2013, a unei părți din Insula Belina și Brațul Pavel (cu suprafață de 278,78 hectare, respectiv 45 hectare), situate în albia minoră a Dunării, din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.
Fostul premier Victor Ponta a afirmat că, în perioada în care era prim-ministru, liderul PSD Liviu Dragnea i-ar fi solicitat să treacă Lacul Belina în proprietatea Consiliului Județean Teleorman, precizând că nu ar fi știut că lacul a ajuns în proprietatea firmei Tel Drum și că acest lucru l-a aflat din presă.
