Președintele Consiliului Fiscal spune că România nu va putea închide bugetul cu un deficit mai mic de 3% din produsul intern brut în acest an și avertizează că menținerea calendarului de creștere a pensiilor va duce la un deficit de 4% din PIB anul următor, 5,7% în 2021 și 7% în 2022, caz în care România ar intra în procedura de deficit excesiv și ratingul de țară ar fi afectat. “Este un scenariu moderat optimist. Doamne ferește să ai o recesiune autentică!”.
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare
Execuția bugetară la 9 luni arată cel mai ridicat deficit de după 2010, la 2,6% din PIB. Guvernul demis al PSD nu are dreptul să facă o rectificare, iar un nou guvern PNL așteaptă votul Parlamentului.
“Noi considerăm că nu ne putem încadra în ținta de deficit de 3% din PIB”, spune Daniel Dăianu, la Seminarul Eu-Cofile, organizat de Alpha Bank, BNR și ARB.
Dar problemele cu adevărat mari ar urma să vină din anii următori, avertizează Dăianu, având în vedere că există o lege adoptată care prevede creșterea puternică a pensiilor – punctul de pensie ar urma să urce cu 40% din septembrie 2020.
“Problema este de fluxuri. Angajamentele sunt copleșitoare. Sunt angajamente statuate în actele normative. Cred că mulți nu înțeleg magnitudinea acestor angajamente. Am sentimentul că nu există un simț al proporțiilor!”, spune Dăianu.
“În condiții neschimbate, dacă s-ar menține calendarul, suplimentul de plăți ar fi de 3-4% din PIB. Nu vorbim de o ajustare de 0,4-0,5% din PIB, cum s-au făcut în ultimii ani pentru a ne încadra în țintă”, adaugă el.
În această situație, deficitul în 2020 ar trece de 4% din PIB, în 2021 ar fi peste 5,7% din PIB, în 2022 ar fi în jur de 7%, arată Dăianu.
“Opinia mea e că bugetul din 2020 ar trebui să înceapă corecția. Bugetul pe 2020 să nu fie mai mare decât în 2019, asumând că în 2019 va fi imposibil să încheiem sub 3%. E greu, e campanie electorală, încă sunt multe promisiuni ce creează oamenilor așteptări ce sunt nerealiste. Ieșim cu construcția bugetară din matcă rău de tot!”, adaugă președintele Consiliului Fiscal.
“Nu suntem pe marginea prăpastiei. Dar depinde foarte mult de noi să ne corectăm, să nu așteptăm să vină o viitură și să fim obligați să luăm măsuri în ceasul 13, când s-ar putea să fie foarte târziu (…) Dacă am merge cu calendarul de acum, toate veniturile fiscale le-am aloca salariilor și pensiilor.”, adaugă el.
Dăianu mai spune că necesarul suplimentar de venituri la buget pentru acomodarea creșterilor de cheltuieli cu asistența socială nu poate fi acoperit dintr-o mai bună colectare a taxelor într-un termen atât de scurt, având în vedere dimensiunea găurii estimate.
“Cine își imaginează că în doi ani de zile România poate să colecteze venituri fiscale de acest ordin de ameliorare, 3 procente din PIB, iarăși nu are simțul proporțiilor”, susține Dăianu.
Președintele Consiliului Fiscal spune că aceste proiecții iau în calcul și o creștere economică în următorii trei ani.
“Într-un fel, este un scenariu moderat optimist. Doamne ferește să ai o recesiune autentică! Și atunci se va vedea că nu ai spațiu fiscal”, spune Dăianu.
Pericolul unui deficit atât de ridicat este acela al intrării în procedura de deficit excesiv și în creșterea ratingului suveran – România este pe cea mai de jos treaptă recomandată pentru investiții.
“Trebuie să evităm intrarea în procedură de deficit excesiv, care îți este facilitată dacă ai corecții credibile. Dacă prognozăm un deficit către 4% în 2020, va fi greu de discutat cu experții Comisiei. Nu mai zic de rating, care ar fi afectat”, explică Dăianu.
Premierul desemnat Ludovic Orban a anunțat că guvernul său va menține neschimbat calendarul de creștere a pensiilor.
